IOV, iovi, s. m. Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). [Var.: (rar) iovă s. f.] – Cf. sl. iva.

iov sm vz iovă

IOV, iovi, s. m. Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). [Var.: (rar) iovă, -e s. f.] – Cf. sl. iva.

IOV iovi m. Specie de salcie care crește prin păduri umede. /<sl. iva

iov m. răchită moale, crește prin pădurile umede (Salix capraea). [Aluziune la numele personajului biblic omonim (cf. salcie plângătoare); v. Iov].

iovă sf [At: N. LEON, MED. 44 / V: iov sm / Pl: ~ve / E: ns cf srb iva, ucr, bg ива] (Bot; reg) 1 Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte Si: bază, răchită-moale, răchită-puturoasă, salcie-moale (Salix Capraea). 2 Zălog (Salix cinerea).

ĭóvă f., pl. e (vsl. bg. rus. íva, litv. ëva, vgerm. îwa, iga, ngerm. eibe, gal. *iva, engl. yew, fr. if, sp. pg. iva). Un fel de salcie cu lemnu roșiatic, foarte bun de lucrat (sálix cáprea).

iov (salcie) s. m., pl. iovi

iov (salcie) s. m., pl. iovi

iov s. m., pl. iovi

IOV s. (BOT.; Salix capraea) (reg.) loză, mâțișoară, răchită, salcie.

IOV s. (BOT.; Salix capraea) (reg.) loză, mîtișoară, răchită, salcie.

IOVĂ s. v. salcie, zălog.

iovă s. v. SALCIE. ZĂLOG.

iovă (-ve), s. f. – Varietate de salcie (Salix capraea). Sl. (bg., sb., rut.) iva (Conev 49; DAR).

Salix caprea L., « Salcie căprească, iovă ». Specie care înflorește primăvara, înaintea înfrunzirii. Florile dispuse în amenți cu scvamele (negre la vîrf și mai deschise la bază, păroase), compacți, mai lungi cei femeii decît, cei masculi (galbeni). Frunze de la lat-eliptice la alungit-eliptice, plane, lucioase, rugoase, crenate, pe partea superioară verzi-închis, pe cea inferioară gri-păroase, fără stipele. Arbust înalt sau arbore de talie joasă, pînă la 10 m înălțime, cu lujerii și mugurii din anul precedent glabrii, lucioși, lujeri ce mai întîi au fost gri-pubescenți.