opțiuni
  • info

10 definiții pentru invalidă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INVALID, -Ă, invalizi, -de, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o infirmitate (din cauza căreia este inaptă de muncă); infirm, mutilat, schilod. – Din fr. invalide, lat. invalidus.

INVALID, -Ă, invalizi, -de, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o infirmitate (din cauza căreia este inaptă de muncă); infirm, mutilat, schilod. – Din fr. invalide, lat. invalidus.

INVALID, -Ă, invalizi, -de, adj. Care are o infirmitate (căpătată mai ales în război); infirm, mutilat, beteag. Toți părăsiseră pe bravul căpitan, de aci înainte invalid și cerșetor. GALACTION, O. I 311. Pensionar invalid nu-mi convine de loc, drept să vă spun. CARAGIALE, O. VII 505. ◊ (Substantivat) La gară ajunseră mai puțini de jumătate dintre invalizii care au fost în Piața Unirii. PAS, Z. IV 22. Pe tribună s-a urcat să vorbească o altă categorie de oameni. S-a terminat cu invalizii. SAHIA, N. 21.

INVALID, -Ă adj., s.m. și f. Schilod, infirm, mutilat. [< fr. invalide, cf. lat. invalidus].

INVALID, -Ă I. adj., s. m. f. (om) infirm, mutilat. II. adj. (despre acte, raționamente etc.) nevalabil; nul. (< fr. invalide, lat. invalidus)

INVALID ~dă (~zi, ~de) și substantival (despre persoane) Care nu este valid; inapt pentru muncă (din cauza sănătății rele sau a unor infirmități). /<fr. invalide, lat. invalidus

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

invalid adj. m., s. m., pl. invalizi; adj. f., s. f. invalidă, pl. invalide

invalid adj. m., s. m., pl. invalizi; adj. f., s. f. invalidă, pl. invalide

invalid.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INVALID adj., s. (MED.) 1. v. infirm. 2. mutilat, (înv.) sacatifsit. (~ de război.)

INVALID adj., s. (MED.) 1. infirm, schilod, (pop.) beteag, schilav, (înv. și reg.) calic, neputincios, nevolnic, sec, slăbănog, (reg.) schilăvos, șont, șonțit, (Transilv., Mold și Bucov.) chilav, (înv.) mișel, rupturit, secat, (fam.) șontorog. (Om ~.) 2. mutilat, (înv.) sacatifsit. (~ de război.)

Intrare: invalidă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • invalidă
  • invalida
plural
  • invalide
  • invalidele
genitiv-dativ singular
  • invalide
  • invalidei
plural
  • invalide
  • invalidelor
vocativ singular
  • invalidă
  • invalido
plural
  • invalidelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

invalid, invalizisubstantiv masculin
invalidă, invalidesubstantiv feminin
invalid, invalidăadjectiv

  • 1. (Persoană) care are o infirmitate (din cauza căreia este inaptă de muncă). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: beteag infirm mutilat schilod antonime: valid
    • format_quote Toți părăsiseră pe bravul căpitan, de aci înainte invalid și cerșetor. GALACTION, O. I 311. DLRLC
    • format_quote Pensionar invalid nu-mi convine de loc, drept să vă spun. CARAGIALE, O. VII 505. DLRLC
    • format_quote La gară ajunseră mai puțini de jumătate dintre invalizii care au fost în Piața Unirii. PAS, Z. IV 22. DLRLC
    • format_quote Pe tribună s-a urcat să vorbească o altă categorie de oameni. S-a terminat cu invalizii. SAHIA, N. 21. DLRLC
    • 1.1. Despre acte, raționamente etc.: nevalabil, nul. MDN '00
      sinonime: nevalabil nul
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.