opțiuni
  • info

17 definiții pentru intrepid

din care

Explicative DEX

INTREPID, -Ă, intrepizi, -de, adj. (Livr.) Care nu dă înapoi în fața greutăților, care înfruntă pericolul; brav, curajos, îndrăzneț, cutezător. – Din fr. intrépide, lat. intrepidus.

INTREPID, -Ă, intrepizi, -de, adj. (Livr.) Care nu dă înapoi în fața greutăților, care înfruntă pericolul; brav, curajos, îndrăzneț, cutezător. – Din fr. intrépide, lat. intrepidus.

intrepid, ~ă a [At: COSTINESCU / V: (înv) în~ / Pl: ~izi, ~e / E: fr intrépide, lat intrepidus] (Liv) 1 Curajos. 2 Tenace.

INTREPID, -Ă, intrepizi, -de, adj. (Franțuzism) Care nu se dă înapoi în fața greutăților și primejdiilor; cutezător, neînfricat, curajos. Inteligentă, intrepidă, înfruntînd primejdia... ea își croise un drum în viață, în urcuș anevoios dar sigur, cu o voință îndărătnică. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 153.

INTREPID, -Ă adj. Cutezător, curajos, brav. ♦ Tenace. [< fr. intrépide, cf. lat. intrepidus].

INTREPID, -Ă adj. cutezător, curajos, brav; (p. ext.) tenace. (< fr. intrépide, lat. intrepidus)

INTREPID ~dă (~zi, ~de) Care nu se teme de primejdii; îndrăzneț; curajos. [Sil. in-tre-] /<fr. intrepide, lat. intrepidus

intrepid a. 1. care nu se teme de nimic; 2. care nu se dă înapoi dinaintea greutăților.

*intrépid, -ă adj. (lat. in-trépidus, care nu tremură, curajos. V. treapăd). Care nu se teme de pericul: Ștefan cel Mare era foarte intrepid. Fig. Care nu se teme de obstacule, de dificultățĭ: negustor intrepid. Adv. În mod intrepid.

ÎNTREPID, -Ă adj. v. intrepid.

ÎNTREPID, -Ă adj. v. intrepid.

întrepid, ~ă a vz intrepid

Ortografice DOOM

intrepid (livr.) adj. m., pl. intrepizi; f. intrepidă, pl. intrepide

intrepid (livr.) adj. m., pl. intrepizi; f. intrepidă, pl. intrepide

intrepid adj. m., pl. intrepizi; f. sg. intrepidă, pl. intrepide

intrepid

intrepid.

Sinonime

INTREPID adj. v. brav, curajos, cutezător, dârz, inimos, îndrăzneț, neînfricat, semeț, viteaz.

intrepid adj. v. BRAV. CURAJOS. CUTEZĂTOR. DÎRZ. INIMOS. ÎNDRĂZNEȚ. NEÎNFRICAT. SEMEȚ. VITEAZ.

Intrare: intrepid
intrepid adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intrepid
  • intrepidul
  • intrepidu‑
  • intrepidă
  • intrepida
plural
  • intrepizi
  • intrepizii
  • intrepide
  • intrepidele
genitiv-dativ singular
  • intrepid
  • intrepidului
  • intrepide
  • intrepidei
plural
  • intrepizi
  • intrepizilor
  • intrepide
  • intrepidelor
vocativ singular — —
plural — —
întrepid adjectiv
adjectiv (A3)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întrepid
  • ‑ntrepid
  • întrepidul
  • întrepidu‑
  • ‑ntrepidul
  • ‑ntrepidu‑
  • întrepidă
  • ‑ntrepidă
  • întrepida
  • ‑ntrepida
plural
  • întrepizi
  • ‑ntrepizi
  • întrepizii
  • ‑ntrepizii
  • întrepide
  • ‑ntrepide
  • întrepidele
  • ‑ntrepidele
genitiv-dativ singular
  • întrepid
  • ‑ntrepid
  • întrepidului
  • ‑ntrepidului
  • întrepide
  • ‑ntrepide
  • întrepidei
  • ‑ntrepidei
plural
  • întrepizi
  • ‑ntrepizi
  • întrepizilor
  • ‑ntrepizilor
  • întrepide
  • ‑ntrepide
  • întrepidelor
  • ‑ntrepidelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

intrepid, intrepidăadjectiv

  • 1. livresc Care nu dă înapoi în fața greutăților, care înfruntă pericolul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: brav curajos cutezător neînfricat îndrăzneț
    • format_quote Inteligentă, intrepidă, înfruntînd primejdia... ea își croise un drum în viață, în urcuș anevoios dar sigur, cu o voință îndărătnică. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 153. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.