18 definiții pentru instantaneu (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSTANTANEU, -EE, instantanei, -ee, adj., s. n. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care se produce brusc și se desfășoară rapid; pe moment. 2. S. n. Imagine sau fotografie obținută printr-o expunere foarte scurtă. 3. Adj. (Fiz.; despre mărimi) Care se referă la un anumit moment sau care este definit pentru un anumit moment. – Din fr. instantané.

instantaneu, ~ee [At: MACAROVICI, CH. 137 / Pl: ~ei, ~ee / E: fr instantané] 1-2 a, av (Care se produce) foarte repede. 3-4 a, av (Care durează) foarte puțin timp. 5-6 a, av (Care apare) brusc. 7 sn Imagine sau fotografie obținută prin expunerea unei plăci sau a unui film pe durată foarte scurtă. 8 a (Fiz; d. mărimi) Care se referă la un anumit moment sau care este definit pentru un anumit moment. 9 sn Expunere scurtă la fotografiere.

INSTANTANEU, -EE, instantanei, -ee, adj., s. n. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care se produce foarte repede (și durează foarte puțin), care se ivește brusc, pe neașteptate; pe moment. 2. S. n. Imagine sau fotografie obținută prin expunerea unei plăci sau a unui film pe o durată foarte scurtă. 3. Adj. (Fiz.; despre mărimi) Care se referă la un anumit moment sau care este definit pentru un anumit moment. – Din fr. instantané.

INSTANTANEU2, -EE, instantanei, -ee, adj. 1. Care se produce foarte repede (și durează un timp foarte scurt), care se ivește brusc, pe neașteptate, momentan. Efect instantaneu. ◊ (Adverbial) Vestea... va cuprinde instantaneu tot orașul. C. PETRESCU, C. V. 345. Invidia este o deșărtăciune omenească ce pedepsește instantaneu pe cel care o simte. DELAVRANCEA, T. 111. 2. (Fiz.; despre mărimi) Care se referă la un anumit moment. Valoarea instantanee a vitezei.

INSTANTANEU, -EE adj. 1. (adesea adv.) Care se produce foarte repede; care apare brusc, pe moment. 2. (Fiz.; despre mărimi) Referitor la un anumit moment. // s.n. Fotografie luată cu expunere scurtă. ♦ Expunere scurtă la fotografiere. [Pron. -neu. / < fr. instantané].

INSTANTANEU, -EE I. adj. 1. (și adv.) care se produce foarte repede; care apare brusc, pe moment. 2. (fiz., despre mărimi) referitor la un anumit moment. ◊ (tehn.; despre centre și axe de rotație) cu poziție variabilă în timp față de sistemul de referință fix și mobil. II. s. n. fotografie luată cu expunere scurtă. ◊ expunere foarte scurtă a clișeului. (< fr. instantané)

INSTANTANEU1 ~e (~i, ~e) și adverbial Care se produce brusc și cu o repeziciune foarte mare; fulgerător. [Sil. in-stan-] /<fr. instantané

instantaneu a. 1. care durează un moment;. 2 care se produce subit: moarte instantanee. ║ n. portret în contururi generale.

*instantanéŭ, -ée adj., pl. eĭ, ee (fr. instantané, d. instant, moment, care și el e part. d. lat. instare, a grăbi, a insista, d. in, în, și, stare, a sta. V. instanță). Subit, care se produce într’o clipă, într’un moment: moarte, fotografie instantanee. S. f. Probă fotografică obținută într’o secundă orĭ maĭ puțin. Fig. Portret, siluetă, descrierea uneĭ persoane în contururĭ generale, în cîte-va rîndurĭ. Adv. În mod instantaneŭ, de odată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

instantaneu1 adj. m., pl. instantanei; f. sg. și pl. instantanee

instantaneu1 adj. m., pl. instantanei; f. sg. și pl. instantanee

instantaneu adj. m., pl. instantanei; f. sg. și pl. instantanee

instantaneu (adj.), pl. instantanei, f. instantanee, pl. instantanee

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INSTANTANEU adj., adv. 1. adj. v. inopinat. 2. adj. momentan. (Reacție ~.) 3. adj. v. subit. 4. adv. v. deodată.

INSTANTANEU adj., adv. 1. adj. brusc, inopinat, neașteptat, neprevăzut, subit. (Plecarea lui ~.) 2. adj. momentan. (Reacție ~.) 3. adj. brusc, fulgerător, năprasnic, neașteptat, subit. (Moarte ~.) 4. adv. brusc, deodată, fulgerător, odată, repede, scurt, subit, (pop.) numai, (reg.) tîrla-mîrla. (~ se întoarce spre el și...)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CALCULATORUL VITEZEI VERTICALE INSTANTANEE dispozitiv computerizat pentru controlul traiectoriei longitudinale în vederea aterizării automate.

Intrare: instantaneu (adj.)
instantaneu1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A103)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • instantaneu
  • instantaneul
  • instantaneu‑
  • instantanee
  • instantaneea
plural
  • instantanei
  • instantaneii
  • instantanee
  • instantaneele
genitiv-dativ singular
  • instantaneu
  • instantaneului
  • instantanee
  • instantaneei
plural
  • instantanei
  • instantaneilor
  • instantanee
  • instantaneelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

instantaneu, instantaneeadjectiv

  • 1. adesea adverbial Care se produce brusc și se desfășoară rapid; pe moment. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Efect instantaneu. DLRLC
    • format_quote Vestea... va cuprinde instantaneu tot orașul. C. PETRESCU, C. V. 345. DLRLC
    • format_quote Invidia este o deșărtăciune omenească ce pedepsește instantaneu pe cel care o simte. DELAVRANCEA, T. 111. DLRLC
  • 2. fizică (Despre mărimi) Care se referă la un anumit moment sau care este definit pentru un anumit moment. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Valoarea instantanee a vitezei. DLRLC
  • 3. tehnică (Despre centre și axe de rotație) Cu poziție variabilă în timp față de sistemul de referință fix și mobil. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.