21 de definiții pentru incoerent
din care- explicative (12)
- morfologice (5)
- relaționale (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCOERENT, -Ă, incoerenți, -te, adj. (Despre oameni) Lipsit de logică în gândire, în exprimare, în manifestări; (despre manifestările oamenilor) lipsit de logică. [Pr.: -co-e-. – Var.: incoherent, -ă adj.] – Din fr. incohérent.
incoerent, ~ă a [At: MAIORESCU, D. I, 297 / V: ~ohe~ / P: ~co-e~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr incohérent] 1 (D. oameni) Lipsit de logică în gândire sau în manifestări. 2 (D. manifestări ale oamenilor) Lipsit de logică. 3 (D. stil) Care nu poate fi înțeles.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCOERENT, -Ă, incoerenți, -te, adj. (Despre oameni) Lipsit de logică în gândire, în manifestări; (despre manifestările oamenilor) lipsit de logică. [Pr.: -co-e-. Var.: incoherent, -ă adj.] – Din fr. incohérent.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INCOERENT, -Ă, incoerenți, -te, adj. (Despre oameni; și în forma incoherent) Lipsit de logică în gîndire, în diferite manifestări. E un bun vorbitor pentru mulțime, dar cam incoherent, se lasă dus de vorbe la întîmplare. CAMIL PETRESCU, O. I 274. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor, idei, discursuri etc.) Lipsit de legătură logică. E caracteristic pentru Farfuridi incoherentul discurs de la întrunirea publică. GHEREA, ST. CR. I 350. – Variantă: incoherent, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCOERENT, -Ă adj. Lipsit de legătură logică (în gîndire, în acțiune); fără șir. [Pron. -co-e-, var. incoherent, -ă adj. / cf. fr. incohérent].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCOERENT, -Ă adj. lipsit de legătură logică în gândire, în exprimare, în manifestări; fără șir. (< fr. incohérent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INCOERENT ~tă (~ți, ~te) Care nu este coerent; lipsit de consecvență, de legătură logică; necoerent; neînchegat. [Sil. -co-e-] /<fr. incohérent[1]
- Var. incoherent (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
incoerent a. 1. lipsit de coerență; 2. fig. lipsit de legătură sau șir: idei incoerente.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*incoerént, -ă adj. (d. coerent; fr. incohérent). Lipsit de coerență, de legătură. Fig. Cuvinte incoerente. Adv. În mod incoerent: a vorbi incoerent.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCOHERENT, -Ă adj. v. incoerent.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INCOHERENT, -Ă adj. v. incoerent.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INCOHERENT, -Ă adj. v. incoerent.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
incoherent, ~ă a vz incoerent
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCOHERENT, -Ă adj. v. incoerent.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
incoerent adj. m., pl. incoerenți; f. incoerentă, pl. incoerente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
incoerent adj. m., pl. incoerenți; f. incoerentă, pl. incoerente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incoerent adj. m. coerent[1]
- Var. incoherent (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
incoerent
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
incoerent.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INCOERENT adj. v. ilogic.[1]
- Var. incoherent (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INCOERENT adj. ilogic, nelogic. (Afirmații ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Incoerent ≠ coerent[1]
- Var. incoherent (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
INCOERENT, -Ă adj. (cf. fr. incohérent): în sintagmele scriere incoerentă, stil incoerent, text incoerent și vorbire incoerentă (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
incoerent, incoerentăadjectiv
- 1. (Despre oameni) Lipsit de logică în gândire, în exprimare, în manifestări; (despre manifestările oamenilor) lipsit de logică. DEX '09 DLRLC DN
- E un bun vorbitor pentru mulțime, dar cam incoherent, se lasă dus de vorbe la întîmplare. CAMIL PETRESCU, O. I 274. DLRLC
- E caracteristic pentru Farfuridi incoherentul discurs de la întrunirea publică. GHEREA, ST. CR. I 350. DLRLC
-
etimologie:
- incohérent DEX '09 DEX '98 DN