opțiuni
  • info

10 definiții pentru impunere

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPUNERE, impuneri, s. f. Acțiunea de a (se) impune și rezultatul ei. ♦ (Fin.) Operație fiscală care constă în stabilirea persoanei, a termenului și a sumei ce urmează să fie plătită statului ca impozit; (concr.) impozit. – V. impune.

IMPUNERE, impuneri, s. f. Acțiunea de a (se) impune și rezultatul ei. ♦ (Fin.) Operație fiscală care constă în stabilirea persoanei, a termenului și a sumei ce urmează să fie plătită statului ca impozit; (concr.) impozit. – V. impune.

impunere sf [At: ȘINCAI, HR. I, 48 / Pl: ~ri / E: impune] 1 Constrângere (1). 2 Aplicare a unei pedepse, a unei prevederi etc. Si: impozare (1), impozat1 (1). 3 (Fin) Operație fiscală care constă în stabilirea persoanei, a termenului și a sumei ce urmează să fie plătită statului ca impozit Si: impozare (2), impozat1 (2). 4 (Ccr) Impozit (1). 5 Impresionare. 6 Afirmare. 7 Biruire (2). 8 (În ritul catolic; îs) ~a mâinilor Binecuvântare prin punerea mâinilor pe capul cuiva.

IMPUNERE, impuneri, s. f. 1. Acțiunea de a impune; silă, constrîngere. Cestiunea... își va afla prin impunere o soluțiune. ODOBESCU, S. III 480. 2. Așezarea, stabilirea unui impozit, a unei obligații fiscale.

IMPUNERE s.f. Acțiunea de a (se) impune; constrîngere. ♦ Operație fiscală constînd în stabilirea impozitelor; ♦ (concr.) impozit. [< impune].

IMPUNERE s. f. acțiunea de a (se) impune; constrângere. ◊ impozit. (< impune)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

impunere s. f., g.-d. art. impunerii; pl. impuneri

impunere s. f., g.-d. art. impunerii; pl. impuneri

impunere s. f., g.-d. art. impunerii; pl. impuneri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IMPUNERE s. v. bir, dare, impozit.

impunere s. v. BIR. DARE. IMPOZIT.

Intrare: impunere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • impunere
  • impunerea
plural
  • impuneri
  • impunerile
genitiv-dativ singular
  • impuneri
  • impunerii
plural
  • impuneri
  • impunerilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

impunere, impunerisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) impune și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: constrângere silă
    • format_quote Cestiunea... își va afla prin impunere o soluțiune. ODOBESCU, S. III 480. DLRLC
    • 1.1. finanțe Operație fiscală care constă în stabilirea persoanei, a termenului și a sumei ce urmează să fie plătită statului ca impozit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi impune DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.