14 definiții pentru impozant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

impozant, ~ă a [At: I. NEGRUZZI, S. I, 225 / Pl: ~nți, ~e / E: fr imposant] Care impune admirație altora prin înfățișare, mărime sau autoritate Si: măreț, arătos, impunător, falnic.

IMPOZÁNT, -Ă, impozanți, -te, adj. Care impune respect sau admirație prin înfățișare, ținută, comportare; impunător, mândru. – Din fr. imposant.

IMPOZÁNT, -Ă, impozanți, -te, adj. Care impune respect sau admirație prin înfățișare, ținută, comportare; impunător, mândru. – Din fr. imposant.

IMPOZÁNT, -Ă, impozanți, -te, adj. Care impune respect sau admirație prin înfățișare, aspect, ținută; impunător. E într-adevăr gravă, impozantă în atitudine. CAMIL PETRESCU, P. 55. Maiorul Tănăsescu, încălecînd un roib impozant, plecase în trap leneș înaintea grosului coloanei. REBREANU, R. II 240.

IMPOZÁNT, -Ă adj. Care impune respect sau admirație; impunător, mândru. [Cf. fr. imposant].

IMPOZÁNT, -Ă adj. care impune respect sau admirație; impunător. (< fr. imposant)

IMPOZÁNT ~tă (~ți, ~te) Care impune respect sau admirație datorită calităților sale (exterioare) deosebite; impunător; impresionant. Ținută ~tă. /<fr. imposant

*impozánt, -ă adj. (fr. imposant). Barb. Impunător.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

impozánt adj. m., pl. impozánți; f. impozántă, pl. impozánte

impozánt adj. m., pl. impozánți; f. sg. impozántă, pl. impozánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IMPOZÁNT adj. 1. v. frumos. 2. v. grandios. 3. v. falnic.

IMPOZANT adj. 1. arătos, aspectuos, falnic, frumos, (pop.) mîndru. (O casă ~.) 2. grandios, impunător, maiestos, măreț, monumental, splendid, superb, (rar fig.) trufaș. (Un palat ~.) 3. falnic, grandios, impresionant, impunător, maiestos, măreț, semeț, splendid, (livr.) magnific, (pop.) mîndru, (înv. și reg.) fălos, (fig.) trufaș. (Vîrfurile ~ ale munților.)

Intrare: impozant
impozant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • impozant
  • impozantul
  • impozantu‑
  • impozantă
  • impozanta
plural
  • impozanți
  • impozanții
  • impozante
  • impozantele
genitiv-dativ singular
  • impozant
  • impozantului
  • impozante
  • impozantei
plural
  • impozanți
  • impozanților
  • impozante
  • impozantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

impozant

  • 1. Care impune respect sau admirație prin înfățișare, ținută, comportare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: impresionant impunător mândru antonime: neimpozant 2 exemple
    exemple
    • E într-adevăr gravă, impozantă în atitudine. CAMIL PETRESCU, P. 55.
      surse: DLRLC
    • Maiorul Tănăsescu, încălecînd un roib impozant, plecase în trap leneș înaintea grosului coloanei. REBREANU, R. II 240.
      surse: DLRLC

etimologie: