12 definiții pentru implacabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPLACÁBIL, -Ă, implacabili, -e, adj. Care nu poate fi înduplecat, atenuat, îmblânzit; neîndurător, inexorabil. – Din fr. implacable, lat. implacabilis.

IMPLACÁBIL, -Ă, implacabili, -e, adj. Care nu poate fi înduplecat, atenuat, îmblânzit; neîndurător, inexorabil. – Din fr. implacable, lat. implacabilis.

implacabil, ~ă a, av [At: ALECSANDRI, T. 1734 / Pl: ~i, ~e / E: fr implacable, it implacabile, lat implacabilis] 1-2 (În mod) neîmblânzit. 3-4 (În mod) neînduplecat. 5-6 (În mod) neiertător. 7-8 (În mod) neîmpăcat.

IMPLACÁBIL, -Ă, implacabili, -e, adj. Care nu poate fi înduplecat, potolit, îmblînzit; neînduplecat, neîndurat. Rea, crudă și implacabilă, ea în cîteva cuvinte îi arată cît de absurd e planul lui. GHEREA, ST. CR. II 170. Întrînd în Cameră, să facem o implacabilă opozițiune la toate actele guvernului. ALECSANDRI, T. 1734. ◊ Fig. O pîrghie puternică îl mișcă, implacabilă, neinfluențată de nimic, și de fiecare dată bolovanul căzut între ele e zdrobit metodic în cîteva clipe. BOGZA, C. O. 181.

IMPLACÁBIL, -Ă adj. De neînduplecat, neîmblânzit; neîndurat. [Cf. fr. implacable, it. implacabile, lat. implacabilis].

IMPLACÁBIL, -Ă adj. 1. de neînduplecat, neîndurător. 2. care se produce în mod fatal; inexorabil. (< fr. implacable, lat. implacabilis)

IMPLACÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi convins, înduplecat; de neînduplecat; neabătut; inexorabil. [Sil. im-pla-] /<fr. implacable, lat. implacabilis

implacabil a. care nu poate fi potolit: ură implacabilă.

*implacábil, -ă adj. (lat. implacabilis, d. placare, a liniști). Neînduplecat, care nu se poate potoli: Scipione Nasica era adversaru implacabil al luĭ Tiberiŭ Grahu. Adv. În mod implacabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

implacábil adj. m., pl. implacábili; f. implacábilă, pl. implacábile

implacábil adj. m., pl. implacábili; f. sg. implacábilă, pl. implacábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IMPLACÁBIL adj. v. crud.

IMPLACABIL adj. crud, hain, necruțător, neiertător, neînduplecat, neîndurător, nemilos, nemilostiv, (livr.) inexorabil, (rar) neîndurat, nemiluit, (înv.) nemilostivitor, nemilostivnic, (fig.) vitreg. (Soartă ~.)

Intrare: implacabil
implacabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • implacabil
  • implacabilul
  • implacabilu‑
  • implacabilă
  • implacabila
plural
  • implacabili
  • implacabilii
  • implacabile
  • implacabilele
genitiv-dativ singular
  • implacabil
  • implacabilului
  • implacabile
  • implacabilei
plural
  • implacabili
  • implacabililor
  • implacabile
  • implacabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

implacabil

  • 1. Care nu poate fi înduplecat, atenuat, îmblânzit.
    exemple
    • Rea, crudă și implacabilă, ea în cîteva cuvinte îi arată cît de absurd e planul lui. GHEREA, ST. CR. II 170.
      surse: DLRLC
    • Intrînd în Cameră, să facem o implacabilă opozițiune la toate actele guvernului. ALECSANDRI, T. 1734.
      surse: DLRLC
    • figurat O pîrghie puternică îl mișcă, implacabilă, neinfluențată de nimic, și de fiecare dată bolovanul căzut între ele e zdrobit metodic în cîteva clipe. BOGZA, C. O. 181.
      surse: DLRLC

etimologie: