26 de definiții pentru iezer iazăr iazâr iazer iezăr iezâr


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IÉZER, iezere, s. n. Lac adânc (de munte). – Din sl. jezerŭ.

IÉZER, iezere, s. n. Lac adânc (de munte). – Din sl. jezerŭ.

iezer sn [At: PSALT. SCH. 380/10 / V: iazăr, iaz~, iazâr[1], ~zăr, ~zâr / Pl: ~e / E: vsl ѥєзєро] 1 Lac adânc. 2 Golf de mare. 3 Lac de munte. 4 Iaz. 5 Baltă. 6 Heleșteu. 7 Ghiol. 8 (Reg) Loc adânc într-o apă, unde nu se poate ajunge la fund. 9 (Reg) Loc mocirlos. 10 (Reg; îs) Drum de ~ Drum mai jos decât grădinile sau ogoarele.

  1. Mai probabil iazâr, de vreme ce toate celelalte variante au accentul pe prima silabă. — cata

IÉZER, iezere, s. n. Lac adînc (mai ales la munte). Suprafața lanului era mai întunecată, dar frunzele de dedesubt străluceau de un verde puternic, viu, străveziu ca o apă străpunsă de lumină, o apă de iezer plină de străluciri și de umbre fugare. DUMITRIU, N. I. 10. Pe fereastra deschisă de lîngă mine se zărea, ca un tablou în ramă, o parte din luciul iezerului. SADOVEANU, N. F. 143. Păi aci, puțin mai la vale, e un iezer în munte și pescuim și noi mrene și țipari. DELAVRANCEA, O. II 263.

IÉZER ~e n. Lac adânc situat între munți. /<sl. jezeru

ĭézer n., pl. e (vsl. bg. ĭézero, rus. ézero, ózero, lac). Munt. Rar. Lac, baltă. – Vechĭ și ĭázer (bg. ĭázar) și ézer. V. ĭaz.

iazâr[1] sn vz iezer

  1. Mai probabil iazâr, de vreme ce toate celelalte variante au accentul pe prima silabă. — cata

iazer m. lac de munte, ochiu de mare. [Slav. IEZERO, lac].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iézer s. n. (sil. ie-), pl. iézere


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IÉZER s. (GEOGR.) (pop.) tău. (~ este un lac adânc de munte.)

IEZER s. (GEOGR.) (pop.) tău. (~ este un lac adînc de munte.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

iézer, -e, s.n. – Lac adânc de munte. Tău. Ochi de mare („cum îl numește poporul”; Morariu 1937). Iezerul, lac glaciar în M-ții Rodnei, pe versantul nordic al vf. Pietrosul Mare, la 1.825 m. – Din sl. jezerǔ.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

IEZER, masiv muntos situat în SE M-ților Făgăraș, între Dâmbovița și Râu Doamnei, alcătuit din șisturi cristaline. Alt. max.: 2.473 m (vf. Roșu). În N se leagă de M-ții Făgăraș printr-o culme joasă și îngustă (Mezea-Otic). Pășuni alpine. Căldări glaciare. Cunoscut și sub numele de Iezer-Păpușa. Rezervație naturală complexă (300 ha), unde cresc bujorul de munte sau smirdarul (plantă ocrotită), zâmbrul (relictă glaciară), piciorul-cocoșului de munte, cimbrișorul de munte ș.a.

Antonie de la Iezerul, sfânt preacuvios, n. într-un sat de munte din jud. Vâlcea, cunoscut ca unul din marii sihaștrii ai Carpaților. Monah la schitul Iezerul din jud. Vâlcea, în 1690 s-a retras într-o peșteră mică aproape de schit, lângă care a săpat în stâncă o bisericuță, lucrând singur cu dalta și ciocanul timp de trei ani, sfințită de episcopul Ilarion al Râmnicului. Aici a dus o aspră viață de schimnic, trăind în post și neîncetată rugăciune. Credincioșii din părțile locului și din Transilvania care veneau să-i ceară sfaturi îl numeau „sfântul Antonie sihastrul”. A murit după 28 de ani de sihăstrie, fiind înmormântat în gropnița săpată de el în piatră de lângă bisericuță. A fost canonizat la 20 iunie 1992 și este sărbătorit la 23 noiembrie.

Iezerul, schit în satul Cheia, orașul Olănești, jud. Vâlcea. A fost întemeiat în sec. 15 și refăcut de Mircea Ciobanul și doamna Chiajna în 1568. Bis. sa a fost înnoită și zugrăvită în 1715 de Nicolae din Teiuș. Aici a trăit în a doua jumătate a sec. 17 sf. Antonie de la Iezerul.

IEZERU CAHULULUI, liman fluviatil în bazinul inferior al Dunării (Basarabia), în N brațului Chilia; 103 km2. Lungime: 13 km; lățime: 6-11 km. Ad. max.: 7 m. La ape mari comunică cu Dunărea. Lângă I. C., oastea Modovei, condusă de Ioan-Vodă cel Viteaz, a fost înfrântă, în iun. 1574, de armata otomană, din cauza trădării marii boierimi, precum și a timpului nefavorabil (ploi persistente), care a făcut ca artileria moldoveană să nu poată fi folosită.

IEZERU IGHIEL v. Ighiu (1).

IEZERU MARE, lac glaciar în M-ții Cindrel, sub. vf. Cindrel, la 1.920 m alt.; 3,4 ha. Ad. max.: 13,30 m. Rezervație naturală.

IEZERU ȘUREANU v. Șureanu (2).

Intrare: iezer
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iezer
  • iezerul
  • iezeru‑
plural
  • iezere
  • iezerele
genitiv-dativ singular
  • iezer
  • iezerului
plural
  • iezere
  • iezerelor
vocativ singular
plural
iazăr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
iazâr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
iazer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
iezăr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
iezâr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

iezer iazăr iazâr iazer iezăr iezâr

  • 1. Lac adânc (de munte).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: tău (s.n.) diminutive: iezărel 3 exemple
    exemple
    • Suprafața lanului era mai întunecată, dar frunzele de dedesubt străluceau de un verde puternic, viu, străveziu ca o apă străpunsă de lumină, o apă de iezer plină de străluciri și de umbre fugare. DUMITRIU, N. I. 10.
      surse: DLRLC
    • Pe fereastra deschisă de lîngă mine se zărea, ca un tablou în ramă, o parte din luciul iezerului. SADOVEANU, N. F. 143.
      surse: DLRLC
    • Păi aci, puțin mai la vale, e un iezer în munte și pescuim și noi mrene și țipari. DELAVRANCEA, O. II 263.
      surse: DLRLC

etimologie: