8 definiții pentru iacobin (adj.) jacobin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IACOBÍN, iacobini, s. m., adj. 1. S. m. Membru al Clubului Iacobinilor, reprezentând aripa republicană intransigentă, în perioada Revoluției Franceze; p. ext. democrat cu idei foarte avansate. 2. S. m. Călugăr dominican. 3. Adj. Care aparține iacobinilor (1), privitor la iacobini. – Din fr. jacobin.

iacobin, ~ă [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr jacobin] 1 sm Călugăr dominican. 2 smf Membru al celei mai radicale grupări revoluționare, în perioada revoluției din Franța din 1789-1794. 3 smf (Pex) Democrat cu idei avansate. 4-5 a Care aparține iacobinilor (1-2). 6-7 a Care se referă la iacobini (1-2).

IACOBÍN, iacobini, s. m., adj. m. 1. S. m. Călugăr dominican. 2. S. m. Membru al celei mai radicale grupări revoluționare franceze, în perioada revoluției din 1789-1794; p. ext. democrat cu idei foarte avansate. 3. Adj. m. Care aparține iacobinilor (1), privitor la iacobini. – Din fr. jacobin.

IACOBÍN2 ~ă (~i, ~e) ist. Care este caracteristic pentru iacobini; de iacobini. /<fr. jacobin


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iacobín adj. m., s. m., pl. iacobíni; adj. f. iacobínă, pl. iacobíne

iacobín s. m., adj. m. (sil. ia-), pl. iacobíni; f. sg. iacobínă, pl. iacobíne


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

IACOBÍN, -Ă (după fr. jacobin) s. m., adj. 1. S. m. (În timpul Revoluției Franceze, 1789-1794) Membru al Clubului Iacobinilor după părăsirea acestuia de girondini (1792), reprezentând aripa republicană intransigentă. Conducători: Danton, Robespierre, Marat, Saint Just ș.a. A fost închis în 11 nov. 1794, din ordinul Convenției. 2. Dictatura I. = perioadă (iun. 1793-iul. 1794) din timpul Revoluției Franceze, caracterizată prin măsuri radicale în domeniul economic și social și represiune politică.

Intrare: iacobin (adj.)
iacobin1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iacobin
  • iacobinul
  • iacobinu‑
  • iacobi
  • iacobina
plural
  • iacobini
  • iacobinii
  • iacobine
  • iacobinele
genitiv-dativ singular
  • iacobin
  • iacobinului
  • iacobine
  • iacobinei
plural
  • iacobini
  • iacobinilor
  • iacobine
  • iacobinelor
vocativ singular
plural
jacobin1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jacobin
  • jacobinul
  • jacobinu‑
  • jacobi
  • jacobina
plural
  • jacobini
  • jacobinii
  • jacobine
  • jacobinele
genitiv-dativ singular
  • jacobin
  • jacobinului
  • jacobine
  • jacobinei
plural
  • jacobini
  • jacobinilor
  • jacobine
  • jacobinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

iacobin (adj.) jacobin

  • 1. Care aparține iacobinilor, privitor la iacobini.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: