opțiuni
  • info

14 definiții pentru huzuri

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HUZURI, huzuresc, vb. IV. Intranz. A trăi comod, în belșug și în trândăvie. ♦ A fi lipsit de griji; a se simți foarte mulțumit, a o duce bine. – Din huzur.

HUZURI, huzuresc, vb. IV. Intranz. A trăi comod, în belșug și în trândăvie. ♦ A fi lipsit de griji; a se simți foarte mulțumit, a o duce bine. – Din huzur.

huzuri vi [At: CREANGĂ, GL. / V: ~ra, ~rui / Pzi: ~resc / E: huzur] (Reg) 1 A trăi comod, în belșug și în trândăvie. 2 A fi lipsit de griji. 3 A se simți foarte mulțumit. 4 A o duce bine. 5 A trăi în desfătări.

HUZURI, huzuresc, vb. IV. Intranz. (Mai ales despre paraziți, exploatatori) A trăi comod, mulțumit, în tihnă, în belșug, în trîndăvie, fără să muncească. Acolo unde-au huzurit tîlharii, Rîd astăzi voinicește făurarii. DEȘLIU, G. 38. ♦ A se simți foarte mulțumit (de ceva sau cu ceva), a o duce bine. Opinca-i bună, săraca! Îți șede piciorul hodinit și la ger huzurești cu dînsa. CREANGĂ, A. 24.

A HUZURI ~esc intranz. A trăi o viață fără de griji; a o duce în huzur; a se lăfăi. ◊ ~ de bine a nu mai putea de bine. /Din huzur

huzurì v. Mold. 1. a trăi în tihnă, a duce o vieață liniștită: soacra huzuria de bine CR.; 2. a fi, a se simți bine: voi să huzuriți de căldură, iar eu să crăp de frig CR.

huzura v vz huzuri

huzurui v vz huzuri

huzurésc v. intr. (d. huzur; ngr. huzuréyo, sîrb. uzuriti). Trăĭesc în huzur, n’am nevoĭe să muncesc: a huzuri de bine. V. hălăduĭesc, lenevesc și vegetez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

huzuri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. huzuresc, 3 sg. huzurește, imperf. 1 huzuream; conj. prez. 1 sg. să huzuresc, 3 să huzurească

huzuri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. huzuresc, imperf. 3 sg. huzurea; conj. prez. 3 să huzurească

huzuri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. huzuresc, imperf. 3 sg. huzurea; conj. prez. 3 sg. și pl. huzurească

huzuresc, -ream 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HUZURI vb. 1. a se lăfăi. 2. a se îmbuiba.

HUZURI vb. 1. a se lăfăi. 2. a se îmbuiba.

Intrare: huzuri
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • huzuri
  • huzurire
  • huzurit
  • huzuritu‑
  • huzurind
  • huzurindu‑
 singular plural
  • huzurește
  • huzuriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • huzuresc
 (să)
  • huzuresc
  • huzuream
  • huzurii
  • huzurisem
a II-a (tu)
  • huzurești
 (să)
  • huzurești
  • huzureai
  • huzuriși
  • huzuriseși
a III-a (el, ea)
  • huzurește
 (să)
  • huzurească
  • huzurea
  • huzuri
  • huzurise
plural I (noi)
  • huzurim
 (să)
  • huzurim
  • huzuream
  • huzurirăm
  • huzuriserăm
  • huzurisem
a II-a (voi)
  • huzuriți
 (să)
  • huzuriți
  • huzureați
  • huzurirăți
  • huzuriserăți
  • huzuriseți
a III-a (ei, ele)
  • huzuresc
 (să)
  • huzurească
  • huzureau
  • huzuriră
  • huzuriseră
huzura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
huzurui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

huzuri, huzurescverb

  • 1. A trăi comod, în belșug și în trândăvie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acolo unde-au huzurit tîlharii, Rîd astăzi voinicește făurarii. DEȘLIU, G. 38. DLRLC
    • 1.1. A fi lipsit de griji; a se simți foarte mulțumit, a o duce bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Opinca-i bună, săraca! Îți șede piciorul hodinit și la ger huzurești cu dînsa. CREANGĂ, A. 24. DLRLC
etimologie:
  • huzur DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.