5 definiții pentru hipiatru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hipiatru, ~ră smf [At: DN3 / Pl: ~ri, ~re / E: fr hippiatre] Medic veterinar specialist în hipiatrie.

HIPIÁTRU s.m. Veterinar specialist în hipiatrie. [< fr. hippiatre, cf. gr. hippos – cal, iatros – medic].

HIPIÁTRU s. m. veterinar specialist în hipiatrie. (< fr. hippiatre)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hipiátru s. m. (sil. -a-tru), pl. hipiátri


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HIP-, v. HIPO-.~antropie (v. -antropie), s. f., monomanie în care bolnavul se crede transformat în cal; ~iatrie (v. -iatrie), s. f., 1. Studiul bolilor cabaline. 2. Arta de a îngriji caii; ~iatru (v. -iatru), s. m., specialist în hipiatrie; ~uric (v. -urie), s. f., prezența anormală a acidului hipuric în urină.

Intrare: hipiatru
  • silabație: -a-tru
substantiv masculin (M62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipiatru
  • hipiatrul
  • hipiatru‑
plural
  • hipiatri
  • hipiatrii
genitiv-dativ singular
  • hipiatru
  • hipiatrului
plural
  • hipiatri
  • hipiatrilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)