8 definiții pentru helofită (s.f.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HELOFÍTĂ, helofite, s. f., adj. (Plantă de mlaștină) cu rizomul în apă sau în nămol, intermediară între plantele terestre și cele de apă. – Din fr. hélophyte.[1]

  1. Nu se precizează dacă adjectivul poate avea și forme de masculin. — cata

helofi sf, a [At: LTR2 / Pl: ~te / E: fr hélophyte] 1-2 (Plantă de mlaștină) cu rizomul în apă sau în nămol, formă intermediară între plantele de apă și cele terestre.

HELOFÍTĂ, helofite, s. f., adj. (Plantă de mlaștină) cu rizomul în apă sau în nămol, intermediară între plantele terestre și cele de apă. – Din fr. hélophyte.

HELOFÍTĂ adj., s.f. (Plantă) care trăiește cu partea inferioară în apă sau în nămol. [< fr. hélophyte].

HELOFÍTĂ adj., s. f. (plantă) care crește în bălți și mlaștini cu apă dulce. (< fr. hélophyte)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!helofítă adj. f., s. f., pl. helofíte


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HELO-1 „baltă, mlaștină, nămol”. ◊ gr. helos „mlaștină, baltă” > fr. hélo-, engl. id. > rom. helo-.~cren (v. -cren), adj., (despre izvoare) care se scurge într-o mlaștină; ~fil (v. -fil1), adj., care are afinități pentru regiunile mlăștinoase; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (plante) al căror rizom se află în nămol sau în mlaștină; ~hidrofite (v. hidro-1, v. -fit), s. f. pl., plante superioare adaptate la locurile mlăștinoase cu adîncime mică; ~hilofil (v. hilo-, v. -fil1), adj., (despre plante) care crește în pădurile mlăștinoase sau umede.

Intrare: helofită (s.f.)
helofită1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • helofi
  • helofita
plural
  • helofite
  • helofitele
genitiv-dativ singular
  • helofite
  • helofitei
plural
  • helofite
  • helofitelor
vocativ singular
plural

helofită

  • 1. (Plantă de mlaștină) cu rizomul în apă sau în nămol, intermediară între plantele terestre și cele de apă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: