13 definiții pentru helge


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HÉLGE, helgi, s. f. (Zool.; reg.) Hermină. ◊ Expr. Alb ca (sau cum e) helgea = foarte alb. – Din magh. hölgy „doamnă”.

HÉLGE, helgi, s. f. (Zool.; reg.) Hermină. ◊ Expr. Alb ca (sau cum e) helgea = foarte alb. – Din magh. hölgy „doamnă”.

helge [At: CANTEMIR, IST. 106 / V: elci, helci, ~gă, ~gie / Pl: ~gi / E: mg hölgy] (Zlg; reg) 1 Hermină (1). 2 (Îe) Alb ca (sau cum e) ~a Alb strălucitor. 3 Curat lună.

HÉLGE, helgi, s. f. (Regional) Nevăstuică. Pe cînd șoricăria aceasta se înmulțise într-o proporțiune de speriat, a venit și s-a așezat între dînsa o altă dehanie numită helgea (un fel de nevăstuică) care i-au mîncat. I. IONESCU, D. 352. ◊ Expr. Alb ca (sau cum e) helgea = foarte alb, strălucind de albeață. Uncheșul Haralambie avea pe el straie albe ca helgea. SADOVEANU, N. F. 13. Mirele îmbrăcat cu cămeașă albă ca helgea. SEVASTOS, N. 90. Văzîndu-ne pe mai toți de-a rîndul îmbrăcați cu cămeșuice cusute cu bibiluri și albe cum îi helgea... aruncă o privire părintească spre noi. CREANGĂ, A. 75.

HÉLGE ~i f. pop. Mamifer carnivor de talie mică având corpul alungit și subțire, picioare scurte și blană brună vara și albă iarna; hermină. /<ung. hölgy

hèlge f. Mold. 1. nevăstuică albă pe burtă și având uneori iarna tot părul alb (Putorius); 2. se zice de ceva foarte alb: alb cumu-i helgea CR. [Ung. HÖLGY, ermelin].

hélge f. (ung. hölgy, nevestică, nevăstuĭcă). Nord. Nevăstuĭcă. Alb ca helgea, foarte alb. Munt. Olt. Adv. Curat helcĭ, foarte curat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hélge (reg.) s. f., g.-d. art. hélgii; pl. helgi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HÉLGE s. v. cacom, hermelină, hermină.

helge s. v. CACOM. HERMELINĂ. HERMINĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hélge (hélgi), s. f. – Nevăstuică (Mustela vulgaris). – Var. helgie, (h)elci. Mag. hölgy „tînără căsătorită” și „nevăstuică” cf. nevăstuică (DAR).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hélge, helgi, s.f. – (reg.; înv.) Nevăstuică (Mustela vulgaris). – Din magh. hölgy „doamnă; tânără căsătorită; nevăstuică” (Șăineanu, Scriban, DER, DEX, MDA).

hélge, helgi, s.f. – Nevăstuică (Mustela vulgaris). – Din magh. hölgy „doamnă; tânără căsătorită; nevăstuică”.

Intrare: helge
substantiv feminin (F122)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • helge
  • helgea
plural
  • helgi
  • helgile
genitiv-dativ singular
  • helgi
  • helgii
plural
  • helgi
  • helgilor
vocativ singular
plural

helge

  • exemple
    • Pe cînd șoricăria aceasta se înmulțise într-o proporțiune de speriat, a venit și s-a așezat între dînsa o altă dehanie numită helgea (un fel de nevăstuică) care i-au mîncat. I. IONESCU, D. 352.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Alb ca (sau cum e) helgea = foarte alb.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Uncheșul Haralambie avea pe el straie albe ca helgea. SADOVEANU, N. F. 13.
        surse: DLRLC
      • Mirele îmbrăcat cu cămeașă albă ca helgea. SEVASTOS, N. 90.
        surse: DLRLC
      • Văzîndu-ne pe mai toți de-a rîndul îmbrăcați cu cămeșuice cusute cu bibiluri și albe cum îi helgea... aruncă o privire părintească spre noi. CREANGĂ, A. 75.
        surse: DLRLC

etimologie: