13 definiții pentru hăis

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HĂIS interj. Strigăt cu care se mână boii înjugați pentru a merge spre stânga. ◊ Loc. adj. Din (sau de) hăis (sau hăisa) = (despre o vită înjugată) din stânga. ◊ Expr. (Adverbial sau substantivat) A face hăis (sau hăisa) = a cârmi la stânga. A trage (sau a fi) unul la hăis și celălalt la cea sau a zice unul hăis și celălalt cea, se spune despre doi oameni care nu se înțeleg. A trage hăisa = a nu fi de acord cu alții. [Var.: hăisa[1] interj.] – Cf. sb. ais.

  1. În original, greșit: hâisa. — LauraGellner

hăis i [At: (a. 1805) CRIȘAN, 109, ap. TDRG / V: hais, ~sa, heis / E: mg hajsz, săs hoits, srb ajs] (Pop) 1 Strigăt cu care se îndeamnă boii înjugați să o ia la stânga Cf: cea, ceala. 2 (Îe) Cu ~a-n ceală nu vezi zeamă-n oală O afacere încurcată nu se sfârșește bine. 3 (Îe) A da ~a A mâna boii la stânga. 4 (Fig; îae) A evolua într-o direcție greșită. 5 (Îe) A da ~ în loc A se întoarce pe drumul pe unde a venit. 6 (Îe) A face ~a A dispărea repede spre stânga. 7 (Îe) A apuca ~a A se abate de la drumul cuvenit. 8 (Îe) Nu știe nici de ~ nici de cea Este nepriceput. 9 (Îae) Este neascultător. 10 (Îe) A trage unul ~ și celălalt cea A nu se înțelege. 11 (Îe) A trage ~a A nu fi niciodată de acord cu ceilalți.

HĂIS interj. Strigăt cu care se mână boii înjugați pentru a merge spre stânga. ◊ Loc. adj. Din (sau de) hăis(a) = (despre o vită înjugată) din stânga. ◊ Expr. (Adverbial sau substantivat) A face hăis(a) = a cârmi la stânga. A trage (sau a fi) unul la hăis și celălalt la cea sau a zice unul hăis și celălalt cea, se spune despre doi oameni care nu se înțeleg. A trage hăis(a) = a nu fi de acord cu alții. [Var.: hăisa interj.] – Cf. scr. ais.

HĂIS interj. (În opoziție cu cea) Strigăt cu care se mînă boii înjugați ca să meargă spre stînga. Boii stau în jug supuși, Gata de plecare;... «Hăis și cea!» – gem sub poveri Carele greoaie. IOSIF, V. 74. Tot hăis! cea! și carul tot scîrțîie. SEVASTOS, N. 50. Cu hăis!... se mînă... boul din brazdă (din dreapta). ȘEZ. III 189. ◊ (Adverbial sau substantivat, în expr.) A trage (sau a fi) unul la hăis și celălalt la cea sau a zice unul hăis și celălalt ceala, se zice despre doi oameni care nu se înțeleg. Dacă se-nțeleg și nu zice unul hăis și celălalt ceala, tot merge. CONTEMPORANUL, VI 496. (În forma hăisa) A trage hăisa = a nu fi de acord cu alții. D-ta, bade, totdeauna ai tras hăisa. CAMILAR, T. 72. A face hăis (sau hăisa) = a o cîrmi la stînga. Am făcut hăisa pe după gardu jităriei. ALECSANDRI, T. I 266. ◊ Loc. adj. (Despre o vită din jug) Din (sau de) hăis (sau hăisa) = din stînga. Parcă v-a murit Sîmbotin din hăis! SABDU-ALDEA. D. N. 228. – Variantă: (în expr.) hắisa interj.

HĂIS interj. (se folosește pentru a îndemna boii înjugați spre stânga). [Monosilabic; în expresii și hăisa] /cf. sb. ais

hăis! (hăisa) int. strigăt către boi s’apuce la stânga. [Onomatopee].

hăĭs, strigăt adresat bouluĭ din dreapta ca s’apuce la stînga. (Cp. cu ung. hajsz, sas. hoits, sîrb. aĭs, fr. huhau. V. cea, hart.

HẮISA interj. v. hăis.

hắĭsa și hóĭsa adv. (d. hăĭs. Cp. și cu ung. hojszogatni, a împinge). La stînga (numaĭ în loc: unu hăĭsa, altu ceala, adică „fără concordie”).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hăis interj.

hăis interj. /(mai ales în expr.) hăisa

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hắis, interj. – v. hois („la stânga”).

Intrare: hăis
hăis interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • hăis
hăisa interjecție
interjecție (I10)
  • hăisa
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hăisinterjecție

  • 1. Strigăt cu care se mână boii înjugați pentru a merge spre stânga. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Boii stau în jug supuși, Gata de plecare;... «Hăis și cea!» – gem sub poveri Carele greoaie. IOSIF, V. 74. DLRLC
    • format_quote Tot hăis! cea! și carul tot scîrțîie. SEVASTOS, N. 50. DLRLC
    • format_quote Cu hăis!... se mînă... boul din brazdă (din dreapta). ȘEZ. III 189. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală Din (sau de) hăis (sau hăisa) = (despre o vită înjugată) din stânga. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Parcă v-a murit Sîmbotin din hăis! SANDU-ALDEA. D. N. 228. DLRLC
    • chat_bubble (și) adverbial sau (și) substantivat A face hăis (sau hăisa) = a cârmi la stânga. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Am făcut hăisa pe după gardu jităriei. ALECSANDRI, T. I 266. DLRLC
    • chat_bubble A trage (sau a fi) unul la hăis și celălalt la cea sau a zice unul hăis și celălalt cea, se spune despre doi oameni care nu se înțeleg. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Dacă se-nțeleg și nu zice unul hăis și celălalt ceala, tot merge. CONTEMPORANUL, VI 496. DLRLC
    • chat_bubble A trage hăisa = a nu fi de acord cu alții. DEX '09 DLRLC
      • format_quote D-ta, bade, totdeauna ai tras hăisa. CAMILAR, T. 72. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.