8 definiții pentru hâțânat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hâțânat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: hâțâna] 1-3 Hâțânare (1-3). 4 Legănare.

hâțânat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: hâțâna] 1 Care este clătinat Si: hâțâit2 (1). 2 Care este legănat Si: hâțâit2 (2).

hâțâna vtr [At: COSTINESCU / V: (reg) hățăna, hățăni, hănțăni, hâlțăni, hâlț~, hâlțina, hânțăni, hâțina / Pzi: hâțăn / E: fo cf hâț] 1-2 A (se) mișca pendulând într-o parte și în alta Si: a (se) hâțâi (1-2). 3-6 vtr A (se) clătina (scârțâind) Si: a (se) hâțâi (3-6). 7-8 A (se) legăna. 9-10 A (se) zgâlțâi puternic.

HÂȚÂNÁ, hấțân, vb. I. Tranz. și refl. A (se) scutura puternic; a (se) zgâlțâi; a (se) hâțâi. ♦ A (se) mișca încoace și încolo; a (se) legăna, a (se) balansa. – Din hâț.

A HÂȚÂNÁ hâțân tranz. v. A HÂȚÂI. /hâț + suf. ~âna


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hâțâná vb., ind. prez. 3 sg. hâțână


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HÂȚÂNÁ vb. v. zgâlțâi.

HÂȚÂNÁ vb. v. balansa, clătina, legăna, oscila, pendula.

Intrare: hâțânat
hâțânat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hâțânat
  • hâțânatul
  • hâțânatu‑
  • hâțâna
  • hâțânata
plural
  • hâțânați
  • hâțânații
  • hâțânate
  • hâțânatele
genitiv-dativ singular
  • hâțânat
  • hâțânatului
  • hâțânate
  • hâțânatei
plural
  • hâțânați
  • hâțânaților
  • hâțânate
  • hâțânatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hâțâna

  • 1. popular A (se) scutura puternic; a (se) zgâlțâi; a (se) hâțâi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: hâțâi scutura zgâlțâi 3 exemple
    exemple
    • Scoală... grăi Sandu Lungu către nevastă și prinse-a o hîțîna. La TDRG.
      surse: DLRLC
    • Vîntul hîțîna ușa și fereștile. VLAHUȚĂ, O. A. 136.
      surse: DLRLC
    • Bombe răzlețe cădeau pe-aproape și pereții grajdului se hîțînau. CAMILAR, N. II 458.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A (se) mișca încoace și încolo; a (se) legăna, a (se) balansa.
      exemple
      • Creanga scîrțîia și trosnea... Se hîțîna ba ici, ba colea. DEȘLIU, G. 41.
        surse: DLRLC
      • Hîțînară trupul, legănîndu-l înainte de a-l lăsa în adînc. CAMILAR, N. I 84.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • hâț
    surse: DEX '09 DEX '98