hâțâna vtr [At: COSTINESCU / V: (reg) hățăna, hățăni, hănțăni, hâlțăni, hâlț~, hâlțina, hânțăni, hâțina / Pzi: hâțăn / E: fo cf hâț] 1-2 A (se) mișca pendulând într-o parte și în alta Si: a (se) hâțâi (1-2). 3-6 vtr A (se) clătina (scârțâind) Si: a (se) hâțâi (3-6). 7-8 A (se) legăna. 9-10 A (se) zgâlțâi puternic.