11 definiții pentru grădinărit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRĂDINĂRIT s. n. Ocupația, profesia grădinarului; grădinărie. – V. grădinări.

grădinărit sn [At: S. BODNĂRESCU, ap. TDRG / Pl: ~uri / E: grădinări] 1 Ocupația grădinarului (1) Si: grădinărie (1). 2 (Rar) Grădină (1).

GRĂDINĂRIT s. n. Ocupația, profesiunea grădinarului; grădinărie. – V. grădinări.

GRĂDINĂRIT s. n. Faptul de a grădinări; profesiunea grădinarului, a cultivării grădinilor. V. horticultură.

GRĂDINĂRIT n. Cultivare a terenului grădinii. /v. a grădinări

grădinărít n., pl. urĭ. Cultura legumelor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GRĂDINĂRIT s. v. horticultură.

GRĂDINĂRIT s. grădinărie, horticultură. (Se ocupă cu ~.)

Intrare: grădinărit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grădinărit
  • grădinăritul
  • grădinăritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • grădinărit
  • grădinăritului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

grădinăritsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi grădinări DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.