21 de definiții pentru grijă grije


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gri sf [At: VARLAAM, C. 228 / V: ~je / Pl: ~ji și, rar, ~je / E: bg грижа] 1 Neliniște simțită de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau al unor întâmplări neplăcute care ar putea avea loc Si: îngrijorare. 2 (Îlav) Cu (mare) ~ Cu mare băgare de seamă. 3 (Pop ; îla) Cu (mare) ~ Care inspiră grijă (1). 4 (Îlav) Fără ~ Fără nici un gând neliniștitor. 5 Atenție (încordată) ca lucrurile să se desfășoare în bune condiții și să nu se întâmple ceva rău. 6 (Îe) A avea (de) ~ A băga de seamă. 7 (Îe) A avea ~ A se îngriji. 8 (Îe) A da (sau a lăsa) în ~ja cuiva ori de (sau în) ~ (să...) A recomanda atenției, îngrijirii cuiva. 9 (Îlav) Cu (mare) ~ Cu mare băgare de seamă. 10 Preocupare să nu i se întâmple ceva rău cuiva. 11 Supraveghere a cuiva sau a ceva. 12 Interes viu pentru ocrotirea cuiva sau a ceva. 13-14 Străduință (cu măsuri luate din vreme) ca ceva să se facă bine sau ca cineva să aibă toate cele necesare. 15 (Îlav) Despre ~ja ... În ceea ce privește... 16 (Îlv) A purta de ~ A se îngriji. 17 (Mol; mpl) Pomenire făcută pentru morți. 18 (Pfm; îe) A intra la ~ji A începe să fie îngrijorat.

GRÍJĂ, griji, s. f. 1. Teamă sau neliniște pricinuită de o eventuală primejdie sau întâmplare neplăcută; îngrijorare. ◊ Expr. A intra la griji = a începe să fie îngrijorat. ♦ Cauza îngrijorării cuiva. 2. Interes deosebit, preocupare pentru cineva sau ceva, atenție acordată unei ființe, unei probleme etc. ◊ Loc. vb. A (nu) avea grijă (de cineva sau de ceva) = a (nu) se îngriji (de cineva sau de ceva); a (nu) supraveghea, a (nu) păzi (pe cineva sau ceva). ◊ Expr. A avea grijă (să...) = a băga de seamă, a fi atent (să...). A da (sau a lăsa) în grija (cuiva) = a da (sau a lăsa) în directa supraveghere (a cuiva); a încredința. – Din bg. griža.

GRÍJĂ, griji, s. f. 1. Teamă sau neliniște simțite de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau întâmplări neplăcute pe care le-ar putea îndura; îngrijorare. ◊ Expr. A intra la griji = a începe să fie îngrijorat. ♦ Cauza îngrijorării cuiva. 2. Interes deosebit, preocupare pentru cineva sau ceva, atenție acordată unei ființe, unei probleme etc. ◊ Loc. vb. A (nu) avea grijă (de cineva sau de ceva) = a (nu) se îngriji (de cineva sau de ceva); a (nu) supraveghea, a (nu) păzi (pe cineva sau ceva). ◊ Expr. A avea grijă (să...) = a băga de seamă, a fi atent (să...). A da (sau a lăsa) în grija (cuiva) = a da (sau a lăsa) în directa supraveghere (a cuiva); a încredința. – Din bg. griža.

GRÍJĂ, griji, s. f. 1. Neliniște, teamă pricinuită de gîndul unei eventuale primejdii sau întîmplări neplăcute; îngrijorare. Plăcut, plăcut e ceasul de griji ne-ntunecat, Și dulce este viața ce curge lin. ALECSANDRI, P. I 132. N-aibi nici o grijă! îmi răspunse. NEGRUZZI, S. I 39. Marcu bea și nu prea bea, Căci amar grija-l rodea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 489. ◊ (Adesea construit cu verbul «a avea», urmat de determinări în genitiv, indicînd cauza îngrijorării cuiva) Vom fi la adăpost de grijile vieții de toate zilele. REBREANU, I 87. Tot alături călăresc, Nu au grija nimănuia, Și de dragi unul altuia Ei din ochi se prăpădesc. EMINESCU, O. I 104. ◊ Loc. adj. și adv. Fără grijă (de ceva sau de cineva) = fără teamă, fără să-i pese (de ceva sau de cineva). Gardurile cădeau, fără proptele, și vechilii și vătavii trăiau ca niște hoțomani, de capul lor, fără milă, fără grijă. SADOVEANU, O. VII 272. De-acum, jupîneșică, dormi fără grijă; că îndată se face ziuă. CREANGĂ, P. 132. ◊ Expr. A intra la (sau în) grijă = a începe să fie îngrijorat. Fata intră la grijă că a să fie biruită. ISPIRESCU, L. 45. Ceilalți... intrînd în grijă mare, și-au ridicat glasurile lor împotriva apucăturii cu Roșu-mpărat. CARAGIALE, O. III 93. ♦ Cauza îngrijorării cuiva. Iaca și codrul Grumăzeștilor, grija negustorilor și spaima ciocoilor. CREANGĂ, P. 119. 2. Interes viu pentru cineva sau ceva, atenție deosebită față de cineva sau ceva, preocupare de cineva sau ceva; solicitudine. Marea grijă față de om, specifică regimului socialist, este oglindită în proiectul noii Constituții prin garantarea dreptului la odihnă, prin garantarea dreptului de a se bucura de asigurarea materială la bătrînețe, în caz de boală sau incapacitate de muncă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 7, 66. ◊ (Urmat de determinări în genitiv, indicînd obiectul interesului cuiva) Nu mă face să te-aștept prea mult: mai am și alte treburi, nu numa grija dumitale. CARAGIALE, P. 91. Grija noastră n-aib-o nime, Cui, ce-i pasă că-mi ești drag? EMINESCU, O. I 55. ◊ Loc. adv. Cu (mare) grijă = cu mare băgare de seamă, cu multă atenție, cu prudență. Cosițele negre cu grijă le-a prins Sub bască, ștrengara de fată. FRUNZĂ, S. 18. ◊ Expr. A purta grijă de (cineva sau ceva) sau a-i purta (cuiva) de grijă, (rar) a purta de grijă despre (ceva) sau a purta grija (cuiva) = a îngriji (pe cineva sau de ceva). I-am învățat... să facă altoi, să poarte grijă de stupi. SLAVICI, la TDRG. La ce de-acu-nainte tu grija mea s-o porți? EMINESCU, O. I 127. Cine-ți poartă de grijă acolo, cine-ți face prînzul? GHICA, S. 249. Trebuie să mă duc îndată acasă pentru ca să port de grijă despre cele trebuincioase pentru bal. ALECSANDRI, T. I 131. Purtare de grijă = preocupare, îngrijire de cineva sau de ceva. Las’ că am eu purtare de grijă pentru dînsul. CREANGĂ, la TDRG. A avea grijă (de cineva sau ceva) = a) a îngriji (de cineva sau de ceva). Să aibă grijă de casă, iar dacă iese, să încuie bine. REBREANU, R. I 243. Toate soacrele veneau, La nurori prînz aduceau; Soacra mea, muiere rea, De mine grijă n-avea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 170; b) a supraveghea, a păzi (pe cineva sau ceva). Du-te și le adă – zice avocatul – îți vom avea noi grijă de coșarcă pînă vii cu ele. RETEGANUL, P. I 86. A nu avea grijă (de cineva sau ceva) = a) a nu-i păsa, a nu se sinchisi (de cineva sau ceva). Ei prînzea și veselea, De nime grijă n-avea. ALECSANDRI, P. P. 98; b) (mai ales la imperativ) a nu avea teamă, a nu fi îngrijorat. Ai să te înzdrăvenești, n-ai grijă. SADOVEANU, O. I 343. A avea grijă (să...) = (mai ales la imperativ) a băga de seamă, a lua seama, a fi atent. Ai grijă, mamă, să nu ți se întîmple ceva. SAHIA, N. 118. Hîrca... avea grijă să n-o audă, din odaia de alăturea, un credincios al împăratului. CREANGĂ, P. 97. Adă luntrea și mă treci... Aibi grijă să nu mă-neci. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 139. A da (sau a lăsa) în grija cuiva (ceva sau pe cineva) = a încredința (ceva sau pe cineva) cuiva, a da sau a lăsa (ceva sau pe cineva) cuiva în seamă. Nu-mi vine să-i las în grijă agoniseala mea. SADOVEANU, O. VII 269. Las totul în grija oamenilor, și, ca un bolnav, îmi lipesc palmele de mușchii dureroși. CAMIL PETRESCU, U. N. 340. A da (cuiva) de (sau în) grijă ca să... = a recomanda, a atrage atenția. Se culcă, spuind nurorilor să fie harnice și dîndu-le de grijă ca nu cumva să adoarmă. CREANGĂ, P. 7. Tata mi-a dat în grijă... ca să mă feresc de omul roșu. id. ib. 202. A duce grija v. duce.

GRÍJĂ ~i f. 1) Gând ce provoacă neliniște, cauzat de o eventuală neplăcere sau primejdie. 2) Atitudine binevoitoare, plină de atenție și de interes față de cineva sau de ceva; preocupare pentru cineva sau ceva. ~a față de generația în creștere. ◊ A avea ~ să..., a fi atent să..., a băga în seamă să... A purta ~a cuiva, a purta ~ de cineva (sau de ceva), a purta cuiva de ~ a se preocupa de cineva (sau de ceva). A da (sau a lăsa) în ~a cuiva (pe cineva sau ceva) a da însărcinare cuiva să supravegheze ceva sau pe cineva. [G.-D. grijii] /<bulg. griža

grijă f. 1. păs amestecat cu neliniște: trăiește fără grijă; 2. teamă: să n’aibi grijă; a intra la grijă, a se teme: fata intră la grijă, că o să fie biruită ISP.; 3. ocupațiune: grijile casei; 4. îngrijire: îi poartă de grijă; 5. pl. pomelnice făcute mortului: să se facă grijile și rugăciunile. [Slav. GRYJA].

gríjă (est) și grije (vest) f., pl. ĭ (vsl. gryža, grijă, întristare, grysti-gryzon, gryzatĭ, a mușca, a răni; bg. sîrb. rut. griža, grijă. V. ogrinjĭ). Îngrijorare, frică să nu se întîmple ceva răŭ: a avea (a-țĭ fi) grijă de soarta cuĭva. Atențiune, precauțiune: cu această mașină trebuĭe să umbli cu grijă. Solicitudine, îngrijire: părințiĭ aŭ grijă de copiĭ. Pomenire de sufletu unuĭ mort (Vechĭ). Grijile caseĭ, trebile (ocupațiunile) caseĭ. A purta grijă (saŭ de grijă) unuĭ lucru, a avea grijă de ceva, a îngriji un lucru. A avea, a purta grijă de, 1. a îngriji, 2. a fi îngrijorat de. A intra în (saŭ la) grijă, a începe să fiĭ îngrijorat. Fără grijă, fără să-țĭ pese.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gríjă s. f., art. gríja, g.-d. art. gríjii; pl. griji

gríjă s. f., art. gríja, g.-d. art. gríjii; pl. griji


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRÍJĂ s. 1. v. îngrijorare. 2. v. prudență. 3. atenție, vigilență. (Manifestă multă ~.) 4. atenție, interes, preocupare, sinchiseală, sinchisire, sinchisit, (pop.) păsare, (înv., în Ban. și Transilv.) câștigă. (Fără nici o ~ pentru...) 5. v. migală. 6. v. protecție. 7. pază, seamă, (fig.) mână. (I l-a dat în ~.)

GRI s. 1. frămîntare, îngrijorare, neliniște, temere, (livr.) anxietate, impaciență, (înv. și pop.) păs, (înv.) îngrijire. (Are o ~ nejustificată.) 2. atenție, circumspecție, precauție, prevedere, prudență, băgare de seamă, luare-aminte, (pop.) fereală, pază, priveghere, (înv.) socotință, veghere. (Să procedați cu multă ~.) 3. atenție, vigilență. (Manifestă multă ~.) 4. atenție, interes, preocupare, sinchiseală, sinchisire, sinchisit, (pop.) păsare, (înv., în Ban. și Transilv.) cîștigă. (Fără nici o ~ pentru...) 5. atenție, meticulozitate, migală, migăleală, minuțiozitate, scrupulozitate, (livr.) minuție, (pop.) piguleală, scumpătate, (reg.) migoroșealâ, milcoșeală. (Un lucru făcut cu multă ~.) 6. ocrotire, protecție, (fig.) aripă, pavăză, scut. (Se află sub ~ lor.) 7. pază, seamă, (fig.) mînă. (I l-a dat în ~.)

Grijă ≠ nepăsare, neglijență


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gríje (-ji), s. f.1. Îngrijorare, neliniște. – 2. Veghe, pază. – 3. Atenție, migală, strădanie. – 4. (Înv.) Slujbă de înmormîntare. – Var. grijă. Sl. (bg.) griža (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 147; Cihac, II, 128; DAR). – Der. negrije, s. f. (înv., neglijență, neatenție); grijanie, s. f. (cuminecătură, împărtășanie), cu suf. -anie; griji, vb. (înv., a se neliniști; Trans., a avea grijă, a fi cu băgare de seamă; refl., a se neliniști, a se îngrijora; a supraveghea, a avea grijă de; a face ordine, a aranja; a se cumineca; înv., a se ține slujba de înmormîntare), cf. bg. griža se, sb. brižiti se „a se îngrijora”; grijință, s. f. (înv., grijă); grijitor, adj. (grijuliu); negriji, vb. (înv., a îngriji), formă artificială din sec. XIX, paralelă cu neglija, din fr. négliger; negrijit, adj. (neîngrijit; neîmpărtășit); negrijitor, adj. (neglijent); grijuliu (var. grij(u)liv,), adj. (care are grijă, atent), din bg. grižliv, sb. brižliv (pentru schimbarea terminației, cf. bețiubețiv, sglobivsglobiu, etc.); îngriji, vb. (a avea grijă de, a supraveghea; a asista; a avea grijă de sănătatea cuiva; refl., a se neliniști, a se îngrijora; refl., a-și căuta de sănătate; a se ocupa de, a faceceea ce trebuie); îngrijora, vb. (a preocupa, a neliniști), probabil în loc de *îngrijura, plecînd de la un pl. fictiv *grijuri, cf. înfășura; îngrijorător, adj. (neliniștitor); îngrijitor, adj. (grijuliu; s. m., paznic); îngrijitoare, s. f. (femeie care îngrijește pe cineva); neîngrijit, adj. (neglijent).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ATRA CURA (lat.) grija neagră – Horațiu, „Ode”, III, 1, 40: „Post equitem sedet atra cura” („În spatele călărețului stă grija neagră”). Pe drumul vieții, moartea îl însoțește permanent pe om. V. și Il vivere è un correre alla morte.

CRESCENTEM SEQUITUR CURA PECUNIAM (lat.) creșterea avuției aduce după sine grija – Horațiu, „Ode”, III, 16, 17.

HAST DU DIE SORGE NIE GEKANNT? (germ.) n-ai cunoscut grija niciodată? – Goethe, „Faust”, II, 5. Grija, înfățișată sub chipul unei bătrâne, îi arată lui Faust că este omniprezentă, nimeni neputându-se feri de ea.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-și îneca amarul / grijile / necazurile în băutură expr. a se apuca de băut (din cauza unei decepții, a unor supărări etc.).

a-și lua de-o grijă expr. a rezolva o problemă presantă

Intrare: grijă
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gri
  • grija
plural
  • griji
  • grijile
genitiv-dativ singular
  • griji
  • grijii
plural
  • griji
  • grijilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grije
  • grijea
plural
  • griji
  • grijile
genitiv-dativ singular
  • griji
  • grijii
plural
  • griji
  • grijilor
vocativ singular
plural

grijă grije

  • 1. Teamă sau neliniște pricinuită de o eventuală primejdie sau întâmplare neplăcută.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: îngrijorare antonime: nepăsare 5 exemple
    exemple
    • Plăcut, plăcut e ceasul de griji ne-ntunecat, Și dulce este viața ce curge lin. ALECSANDRI, P. I 132.
      surse: DLRLC
    • N-aibi nici o grijă! îmi răspunse. NEGRUZZI, S. I 39.
      surse: DLRLC
    • Marcu bea și nu prea bea, Căci amar grija-l rodea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 489.
      surse: DLRLC
    • Vom fi la adăpost de grijile vieții de toate zilele. REBREANU, I 87.
      surse: DLRLC
    • Tot alături călăresc, Nu au grija nimănuia, Și de dragi unul altuia Ei din ochi se prăpădesc. EMINESCU, O. I 104.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Fără grijă (de ceva sau de cineva) = fără teamă, fără să-i pese (de ceva sau de cineva).
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Gardurile cădeau, fără proptele, și vechilii și vătavii trăiau ca niște hoțomani, de capul lor, fără milă, fără grijă. SADOVEANU, O. VII 272.
        surse: DLRLC
      • De-acum, jupîneșică, dormi fără grijă; că îndată se face ziuă. CREANGĂ, P. 132.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A intra la (sau în) griji (sau grijă) = a începe să fie îngrijorat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Fata intră la grijă că a să fie biruită. ISPIRESCU, L. 45.
        surse: DLRLC
      • Ceilalți... intrînd în grijă mare, și-au ridicat glasurile lor împotriva apucăturii cu Roșu-mpărat. CARAGIALE, O. III 93.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Cauza îngrijorării cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Iaca și codrul Grumăzeștilor, grija negustorilor și spaima ciocoilor. CREANGĂ, P. 119.
        surse: DLRLC
  • 2. Interes deosebit, preocupare pentru cineva sau ceva, atenție acordată unei ființe, unei probleme etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: solicitudine antonime: neglijență 3 exemple
    exemple
    • Marea grijă față de om, specifică regimului socialist, este oglindită în proiectul noii Constituții prin garantarea dreptului la odihnă, prin garantarea dreptului de a se bucura de asigurarea materială la bătrînețe, în caz de boală sau incapacitate de muncă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 7, 66.
      surse: DLRLC
    • Nu mă face să te-aștept prea mult: mai am și alte treburi, nu numa grija dumitale. CARAGIALE, P. 91.
      surse: DLRLC
    • Grija noastră n-aib-o nime, Cui, ce-i pasă că-mi ești drag? EMINESCU, O. I 55.
      surse: DLRLC
    • 2.1. locuțiune adverbială Cu (mare) grijă = cu mare băgare de seamă, cu multă atenție, cu prudență.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cosițele negre cu grijă le-a prins Sub bască, ștrengara de fată. FRUNZĂ, S. 18.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie A purta grijă de (cineva sau ceva) sau a-i purta (cuiva) de grijă, (rar) a purta de grijă despre (ceva) sau a purta grija (cuiva) = a îngriji (pe cineva sau de ceva).
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • I-am învățat... să facă altoi, să poarte grijă de stupi. SLAVICI, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • La ce de-acu-nainte tu grija mea s-o porți? EMINESCU, O. I 127.
        surse: DLRLC
      • Cine-ți poartă de grijă acolo, cine-ți face prînzul? GHICA, S. 249.
        surse: DLRLC
      • Trebuie să mă duc îndată acasă pentru ca să port de grijă despre cele trebuincioase pentru bal. ALECSANDRI, T. I 131.
        surse: DLRLC
    • 2.3. Purtare de grijă = preocupare, îngrijire de cineva sau de ceva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Las’ că am eu purtare de grijă pentru dînsul. CREANGĂ, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 2.4. locuțiune verbală A (nu) avea grijă (de cineva sau de ceva) = a (nu) se îngriji (de cineva sau de ceva); a (nu) supraveghea, a (nu) păzi (pe cineva sau ceva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Să aibă grijă de casă, iar dacă iese, să încuie bine. REBREANU, R. I 243.
        surse: DLRLC
      • Toate soacrele veneau, La nurori prînz aduceau; Soacra mea, muiere rea, De mine grijă n-avea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 170.
        surse: DLRLC
      • Du-te și le adă – zice avocatul – îți vom avea noi grijă de coșarcă pînă vii cu ele. RETEGANUL, P. I 86.
        surse: DLRLC
    • 2.5. expresie A nu avea grijă (de cineva sau ceva) = a nu-i păsa, a nu se sinchisi (de cineva sau ceva).
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ei prînzea și veselea, De nime grijă n-avea. ALECSANDRI, P. P. 98.
        surse: DLRLC
    • 2.6. expresie A nu avea grijă (de cineva sau ceva) = (mai ales la imperativ) a nu avea teamă, a nu fi îngrijorat.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ai să te înzdrăvenești, n-ai grijă. SADOVEANU, O. I 343.
        surse: DLRLC
    • 2.7. expresie A avea grijă (să...) = a băga de seamă, a fi atent (să...).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ai grijă, mamă, să nu ți se întîmple ceva. SAHIA, N. 118.
        surse: DLRLC
      • Hîrca... avea grijă să n-o audă, din odaia de alăturea, un credincios al împăratului. CREANGĂ, P. 97.
        surse: DLRLC
      • Adă luntrea și mă treci... Aibi grijă să nu mă-neci. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 139.
        surse: DLRLC
    • 2.8. expresie A da (sau a lăsa) în grija (cuiva) = a da (sau a lăsa) în directa supraveghere (a cuiva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încredința 2 exemple
      exemple
      • Nu-mi vine să-i las în grijă agoniseala mea. SADOVEANU, O. VII 269.
        surse: DLRLC
      • Las totul în grija oamenilor, și, ca un bolnav, îmi lipesc palmele de mușchii dureroși. CAMIL PETRESCU, U. N. 340.
        surse: DLRLC
    • 2.9. expresie A da (cuiva) de (sau în) grijă ca să... = a atrage atenția.
      surse: DLRLC sinonime: recomanda 2 exemple
      exemple
      • Se culcă, spuind nurorilor să fie harnice și dîndu-le de grijă ca nu cumva să adoarmă. CREANGĂ, P. 7.
        surse: DLRLC
      • Tata mi-a dat în grijă... ca să mă feresc de omul roșu. CREANGĂ, P. 202.
        surse: DLRLC
    • 2.10. expresie A duce (17.) grija.
      surse: DLRLC

etimologie: