11 definiții pentru glăsuire
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GLĂSUIRE, glăsuiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a glăsui și rezultatul ei. ◊ Loc adv. Într-o glăsuire = cu toții; de comun acord. – V. glăsui.
glăsuire sf [At: MINEIUL (1776), 85 / Pl: ~ri / E: glăsui] 1 (Îvp) Văitare. 2 (Îvp) Bocire (cu glas tare). 3 (Îvp) Plângere. 4 (Îlav) Într-o ~ Cu toții. 5 (Îal) De comun acord. 6 (Fig; poetic) Spunere. 7 (Ccr; fig) Cuvânt. 8 (Înv) Conținut al unui text. 9 (Înv) Redactare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GLĂSUIRE, glăsuiri, s. f. Acțiunea de a glăsui și rezultatul ei. ♦ Loc. adv. Într-o glăsuire = cu toții; de comun acord. – V. glăsui.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GLĂSUIRE, glăsuiri, s. f. Acțiunea de a glăsui și rezultatul ei. 1. Vorbire, spusă. (Fig.) Făt-Frumos se sui pe tron după glăsuirea hrisovului răposatului și cu deplina învoire a tuturor sfetnicilor împărăției. POPESCU, B. I 43. Dup-a legii glăsuire, Băiatul mi se cuvine în loc de despăgubire. HASDEU, R. V. 38. ◊ Loc. adv. (Rar) Într-o glăsuire = într-un glas, de comun acord. Toți fură într-o glăsuire ca fata să se dea pierzării. ISPIRESCU, L. 353. 2. Cîntare. De treci codrii de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GLĂSUIRE ~i f. v. A GLĂSUI. ◊ Într-o ~ cu toți deodată; într-un glas. /v. a glăsui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
glăsuíre f. Rar. Fam. Cuvîntare. Cîntare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
glăsuire (vorbire) (înv.) s. f., g.-d. art. glăsuirii; pl. glăsuiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
glăsuire (vorbire) (înv.) s. f., g.-d. art. glăsuirii; pl. glăsuiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
glăsuire s. f., g.-d. art. glăsuirii; pl. glăsuiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GLĂSUIRE s. v. text.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
glăsuire s. v. TEXT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
glăsuire, glăsuirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a glăsui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Vorbire. DLRLCsinonime: vorbire
- Făt-Frumos se sui pe tron după glăsuirea hrisovului răposatului și cu deplina învoire a tuturor sfetnicilor împărăției. POPESCU, B. I 43. DLRLC
- Dup-a legii glăsuire, Băiatul mi se cuvine în loc de despăgubire. HASDEU, R. V. 38. DLRLC
- Într-o glăsuire = cu toții; de comun acord. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Toți fură într-o glăsuire ca fata să se dea pierzării. ISPIRESCU, L. 353. DLRLC
-
-
- 1.2. Cântare. DLRLCsinonime: cântare
- De treci codrii de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
-
-
etimologie:
- glăsui DEX '98 DEX '09