16 definiții pentru ghirlandă gherlantă ghirlantă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ghirlandă sf [At: NEGRUZZI, S. I, 286 / V: (rar) gherlantă, ~tă / Pl: ~de, (înv) ~lănzi / E: fr guirlande, ger Girlande, it guirlanda, rs гирланда] 1 Împletitură decorativă în formă de lanț sau de cunună, făcută din frunze, flori și fructe. 2 Element ornamental în arhitectură și în artele decorative, având aspectul unei ghirlande (1).

GHIRLÁNDĂ, ghirlande, s. f. Împletitură decorativă în formă de lanț sau de cunună, făcută din frunze, flori (și fructe). ♦ Element ornamental, în arhitectură și în artele decorative, având aspectul unei astfel de împletituri. [Pl. și: (pop.) ghirlănzi.Var.: (înv.) ghirlántă s. f.] – Din fr. guirlande.

GHIRLÁNDĂ, ghirlande, s. f. Împletitură decorativă în formă de lanț sau de cunună, făcută din frunze, flori (și fructe). ♦ Element ornamental, în arhitectură și în artele decorative, având aspectul unei astfel de împletituri. [Pl. și: (pop.) ghirlănzi.Var.: (înv.) ghirlántă s. f.] – Din fr. guirlande.

GHIRLÁNDĂ, ghirlande, s. f. Împletitură de frunze sau de flori în formă de lanț, care se poate atîrna ca ornament; ornament sculptat sau pictat de această formă. Ce triste sînt ghirlandele smulse și călcate în picioare! GALACTION, O. I 341. O echipă de marinari împletea ghirlande de frunze. BART, E. 140. De flori nepieritoare ghirlandă fericită Sînt scumpele podoabe ce nu te părăsesc. ALEXANDRESCU, M. 191. ◊ Fig. Un stol de porumbei, speriat, se-nălță și desfăcu o ghirlandă albă-n senin. ANGHEL-IOSIF, C. L. 9. Gerul... Pune streșinelor casei o ghirlandă de cristaluri. ALECSANDRI, P. A. 113. Să laud pe vitejii fii ai vechii libertăți, care... în războaie au pierit, Și ghirlanda veșniciei cu-a lor moarte-au dobîndit. ALEXANDRESCU, P. 53. – Pl. și: ghirlănzi (CAMILAR, TEM. 275, POPA, V. 209, ANGHEL, PR. 131). – Variantă: (învechit) ghirlántă (MACEDONSKI, O. I 203, GOLESCU, Î. 49) s. f.

GHIRLÁNDĂ s.f. Ornament de frunze sau de flori împletite în formă de lanț sau de cunună. [Pl. -lande, -lănzi, var. ghirlantă s.f. / < fr. guirlande, cf. it. ghirlanda].

GHIRLÁNDĂ s. f. 1. împletitură de frunze sau de flori în formă de lanț sau de cunună; ornament de această formă, în arhitectură sau în artele decorative. 2. (mar.) înfășurări ale unei parâme, la anumite distanțe, pentru a-i menține forma. 3. ansamblu de piese de legătură în formă de V, care îmbină etrava cu bordajul. (< fr. guyrlande, it. ghirlanda)

GHIRLÁNDĂ ~e f. 1) Împletitură decorativă în formă de lanț, confecționată din frunze sau flori naturale ori artificiale. 2) Ornament având aspectul unei asemenea împletituri. [G.-D. ghirlandei] /<fr. guirlande

ghirlandă f. 1. flori sau frunze dispuse în chip de lanț; 2. fig. ghirlandă de fecioare AL.

*ghirlándă f., pl. e (fr. guirlande [care l-a înlocuit pe vfr. garlande], d. it. guirlanda). Lanț de florĭ saŭ frunze așezate ca niște festoane. V. cunună.

gherlantă sf vz ghirlandă

ghirlantă sf vz ghirlandă[1] corectată

  1. În original, greșit tipărit: vz ghirlantă LauraGellner

GHIRLÁNTĂ s. f. v. ghirlandă.

GHIRLÁNTĂ s. f. v. ghirlandă.

GHIRLÁNTĂ s. f. v. ghirlandă.

GHIRLÁNTĂ s.f. v. ghirlandă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ghirlándă s. f., g.-d. art. ghirlándei; pl. ghirlánde

ghirlándă s. f., g.-d. art. ghirlándei; pl. ghirlánde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GHIRLÁNDĂ s. (înv.) feston. (O ~ pe fațada unei clădiri.)

GHIRLANDĂ s. (înv.) feston. (O ~ pe fațada unei clădiri.)

Intrare: ghirlandă
ghirlandă1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghirlandă
  • ghirlanda
plural
  • ghirlande
  • ghirlandele
genitiv-dativ singular
  • ghirlande
  • ghirlandei
plural
  • ghirlande
  • ghirlandelor
vocativ singular
plural
gherlantă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ghirlandă2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F62)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghirlandă
  • ghirlanda
plural
  • ghirlănzi
  • ghirlănzile
genitiv-dativ singular
  • ghirlănzi
  • ghirlănzii
plural
  • ghirlănzi
  • ghirlănzilor
vocativ singular
plural
ghirlantă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghirlantă
  • ghirlanta
plural
  • ghirlante
  • ghirlantele
genitiv-dativ singular
  • ghirlante
  • ghirlantei
plural
  • ghirlante
  • ghirlantelor
vocativ singular
plural

ghirlandă gherlantă ghirlantă

  • 1. Împletitură decorativă în formă de lanț sau de cunună, făcută din frunze, flori (și fructe).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 6 exemple
    exemple
    • Ce triste sînt ghirlandele smulse și călcate în picioare! GALACTION, O. I 341.
      surse: DLRLC
    • O echipă de marinari împletea ghirlande de frunze. BART, E. 140.
      surse: DLRLC
    • De flori nepieritoare ghirlandă fericită Sînt scumpele podoabe ce nu te părăsesc. ALEXANDRESCU, M. 191.
      surse: DLRLC
    • figurat Un stol de porumbei, speriat, se-nălță și desfăcu o ghirlandă albă-n senin. ANGHEL-IOSIF, C. L. 9.
      surse: DLRLC
    • figurat Gerul... Pune streșinelor casei o ghirlandă de cristaluri. ALECSANDRI, P. A. 113.
      surse: DLRLC
    • figurat Să laud pe vitejii fii ai vechii libertăți, care... în războaie au pierit, Și ghirlanda veșniciei cu-a lor moarte-au dobîndit. ALEXANDRESCU, P. 53.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Element ornamental, în arhitectură și în artele decorative, având aspectul unei astfel de împletituri.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: feston
  • 2. marină Înfășurări ale unei parâme, la anumite distanțe, pentru a-i menține forma.
    surse: MDN '00
  • 3. Ansamblu de piese de legătură în formă de V, care îmbină etrava cu bordajul.
    surse: MDN '00

etimologie: