GHIRLANDĂ, ghirlande, s. f. Împletitură de frunze sau de flori în formă de lanț, care se poate atîrna ca ornament; ornament sculptat sau pictat de această formă. Ce triste sînt ghirlandele smulse și călcate în picioare! GALACTION, O. I 341. O echipă de marinari împletea ghirlande de frunze. BART, E. 140. De flori nepieritoare ghirlandă fericită Sînt scumpele podoabe ce nu te părăsesc. ALEXANDRESCU, M. 191. ◊ Fig. Un stol de porumbei, speriat, se-nălță și desfăcu o ghirlandă albă-n senin. ANGHEL-IOSIF, C. L. 9. Gerul... Pune streșinelor casei o ghirlandă de cristaluri. ALECSANDRI, P. A. 113. Să laud pe vitejii fii ai vechii libertăți, care... în războaie au pierit, Și ghirlanda veșniciei cu-a lor moarte-au dobîndit. ALEXANDRESCU, P. 53. – Pl. și: ghirlănzi (CAMILAR, TEM. 275, POPA, V. 209, ANGHEL, PR. 131). – Variantă: (învechit) ghirlantă (MACEDONSKI, O. I 203, GOLESCU, Î. 49) s. f.