33 de definiții pentru general (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GENERÁL2, -Ă, generali, -e, adj. 1. Care este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie; spec. categorie filosofică reflectând trăsăturile esențiale comune obiectelor dintr-o clasă. ♦ (Despre un fenomen sau o situație) Care privește pe toți, care cuprinde pe toți, la care participă toți (sau marea majoritate). 2. Care privește ceva în ansamblu, în trăsăturile fundamentale, care se ocupă în linii mari de ceva. ◊ Cultură generală = cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor din diferite domenii ale științei și artei. ◊ Loc. adv. În general = în linii mari; fără referire la un caz anumit. 3. Care se întâmplă, care există pe o întindere mare, care cuprinde o arie foarte largă sau totul. 4. Care are toată răspunderea în conducerea unei anumite diviziuni dintr-o instituție, dintr-o întreprindere etc. Director general. – Din fr. général, lat. generalis.

general2, ~ă [At: (a. 1855) URICARIUL IV, 437/16 / Pl: ~i, ~e / E: fr général, lat generalis] 1-2 sn, a (Aspect) care este comun tuturor (sau marii majorități a ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie. 3 a Care privește ceva în ansamblu, în trăsăturile fundamentale. 4 a Care se ocupă în linii mari de ceva. 5 a Stabilit prin generalizare. 6 a (Fig) Vag. 7 sn (Spc) Categorie filozofică reflectând trăsăturile esențiale comune obiectelor dintr-o clasă. 8-9 a (D. un fenomen sau o situație) Care privește (sau cuprinde) pe toți. 10 a La care participă toți (sau marea majoritate). 11 a (Îs) Cultură ~ă Cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor din diferite domenii ale științei și artei. 12 a (Îlav) În ~ În linii mari. 13-14 a Care se întâmplă (sau există) pe o întindere mare. 15 a Care cuprinde o arie foarte largă sau totul. 16 a Care are toată răspunderea în conducerea unei anumite diviziuni dintr-o instituție.

GENERÁL2, -Ă, generali, -e, adj. 1. Care este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie; spec. categorie filozofică reflectând trăsăturile esențiale comune obiectelor dintr-o clasă. ♦ (Despre un fenomen sau o situație) Care privește pe toți, care cuprinde pe toți, la care participă toți (sau marea majoritate). 2. Care privește ceva în ansamblu, în trăsăturile fundamentale, care se ocupă în linii mari de ceva. ◊ Cultură generală = cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor din diferite domenii ale științei și artei. ◊ Loc. adv. În general = în linii mari; fără referire la un caz anumit. 3. Care se întâmplă, care există pe o întindere mare, care cuprinde o arie foarte largă sau totul. 4. Care are toată răspunderea în conducerea unei anumite diviziuni dintr-o instituție, dintr-o întreprindere etc. Director general. – Din fr. général, lat. generalis.

GENERÁL2, -Ă, generali, -e, adj. 1. (În opoziție cu particular) Comun tuturor ființelor sau obiectelor (dintr-o anumită categorie). Caracterele generale ale mamiferelor. ◊ (Substantivat, n.) E o punte între știință și artă, în sensul că și arta expune generalul, însă concret. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 5/4. ♦ (Despre un fenomen sau o situație) Care privește pe toți, care se referă la toată lumea; care cuprinde pe toți, la care participă toată lumea. Cauză generală.După o clipă de consternare generală, Deliceanu exclamă în culmea indignării: Asta e provocare directă la rebeliune! REBREANU, R. II 25. Sistemul dumitale... este a sacrifica interesele generale în favoarea intereselor individuale. BOLINTINEANU, O. 440. ◊ Criza generală a capitalismului v. criză. 2. Care privește ceva în ansamblu, care se ocupă în linii mari de ceva (fără oprire la detalii de specialitate). Medicină generală. Noțiuni generale de astronomie.Scoțînd în relief faptele fundamentale, recapitularea stimulează puterea de judecată a elevilor, îi ajută să-și formeze o concepție generală științifică despre lume. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 293, 1/1. ♦ (În opoziție cu parțial) Care îmbrățișează toate aspectele, cunoștințele, datele etc. Examen general.Cultură generală = (spre deosebire de cultura profesională sau de specialitate) cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor și cuceririlor din diferitele domenii ale științei și ale artei. ◊ Loc. adv. În general = a) în ansamblu, în linii mari; îndeobște. Tînărul povesti că în general a găsit liniște. REBREANU, R. II 25; b) fără referire la un caz anumit; vag. Dă-mi un exemplu, nu-mi vorbi în general. În linii generale (sau în termeni generali) = în punctele esențiale, în aspectele principale. A prezenta o problemă în linii generale. 3. (Despre un fenomen, o situație; în opoziție cu local) Care se întîmplă, care există pe o întindere mare, care cuprinde totul. Ploaie generală. Anestezie generală. 4. (Ca determinant al unor substantive) Care are toată răspunderea în conducerea unei diviziuni anumite dintr-un minister, dintr-o instituție, întreprindere sau dintr-o organizație de masă. Director generalAdunare generală = adunare (II 2), adesea reprezentînd organul suprem de conducere al unei organizații, la care iau parte, cu drept de vot, toți membrii acesteia. Adunarea generală este organul suprem de conducere al gospodăriei. STAT. GOSP. AGR. 40.

GENERÁL, -Ă adj. 1. Comun, aplicabil unui mare număr de persoane, de ființe sau de lucruri dintr-o anumită categorie. ♦ Care privește multă lume, la care ia parte multă lume. 2. Universal. ♦ Care privește (se ocupă de) ceva în linii mari, în ansamblu, în ceea ce are esențial. ♦ (Despre noțiuni) Care rezultă dintr-o generalizare. 3. Care are loc, care există pe o mare întindere. 4. (Despre funcții, grade etc.) De rang superior; care poartă răspunderea unei direcții, a unei instituții, a unei întreprinderi etc. // s.n. (Fil.) Categorie filozofică care desemnează unitatea trăsăturilor fundamentale ale unei clase de obiecte și procese care, desemnând esențialul, se manifestă ca lege a existenței și dezvoltării acestora. [Cf. fr. général, it. generale, lat. generalis].

GENERÁL2, -Ă I. adj. 1. comun, aplicabil unui mare număr de persoane, ființe sau obiecte dintr-o anumită categorie. ◊ care privește pe toți, la care ia parte multă lume. 2. universal. ◊ care privește, se ocupă de ceva în linii mari, în ceea ce are esențial. ◊ (despre noțiuni) care rezultă dintr-o generalizare. 3. care are loc, există pe o mare întindere. 4. (despre funcții, grade etc.) de rang superior; care poartă răspunderea unei direcții, a unei instituții, întreprinderi etc. II. s. n. categorie desemnând unitatea trăsăturilor fundamentale, esențiale ale unei clase de obiecte și procese, care se manifestă ca lege a existenței și dezvoltării acestora. (< fr. général, lat. generalis)

GENERÁL1 ~ă (~i, ~e) 1) (în opoziție cu particular, individual) Care se referă la toate cazurile sau la toți indivizii. Observații ~e. Regulă ~ă. 2) Care interesează pe marea majoritate sau pe toți; la care participă marea majoritate sau toți. Grevă ~ă. ◊ Repetiție ~ă ultima repetiție înaintea unei reprezentații în public. 3) și substantival Care este propriu tuturor elementelor unei clase; comun. Trăsătură ~ă. 4) Care cuprinde esențialul. Plan ~. ◊ În ~ luând în considerație doar cazurile de bază; fără referire la un caz particular. În linii ~e (sau mari) în ansamblu; exceptând detaliile. 5) (în opoziție cu local) Care se extinde peste tot; care cuprinde ceva în întregime. Anestezie ~ă. 6) Care poartă toată răspunderea în conducerea unui domeniu de activitate. Director ~. /<lat. generalis, fr. général

general a. 1. care e comun mai multor persoane sau lucruri; 2. de un sens nedeterminat, vag: într’un mod general; 3. care are puteri și funcțiuni de mare întindere: controlor general. ║ n. ceeace convine unei categorii întregi, unui tot: a conchide dela general la particular.

*generál, -ă adj. (lat. generális, d. génus, géneris, gen). Comun întreguluĭ gen, universal, peste tot: ploaĭe generală. Vag, îndecis, în opoz. cu special, particular, individual: a vorbi în terminĭ generalĭ. Care are putere (autoritate) peste tot: controlor, inspector, ofițer general. S. m. Ofițer care comandă o brigadă, o diviziune saŭ un corp de armată și chiar o armată întreagă, în care caz se maĭ numește și general suprem orĭ generalisim: La 1848 în Țara Românească, titlu de „spătar” fu înlocuit cu cel de „general” cu înțelesu de „căpetenia oștiĭ”. (V. căpitan, hatman, mareșal). Șefu unuĭ ordin de ĭezuițĭ. S. n. Lucru general: a trece de la general la special. În general, în mod general, în de obște.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

generál1 adj. m., pl. generáli; f. generálă, pl. generále

generál (în ~) loc. adv.

generál adj. m., pl. generáli; f. sg. generálă, pl. generále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GENERÁL adj. 1. colectiv, comun, obștesc, public. (Probleme de interes ~.) 2. obștesc, universal. 3. v. unanim.

GENERAL adj. 1. colectiv, comun, obștesc, public. (Probleme de interes ~.) 2. obștesc. universal. (Pace ~.) 3. unanim. (Părerea ~.)

General ≠ individual, particular


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

generál (generálă), adj. – Care este comun tuturor ființelor sau obiectelor din aceeași categorie. Fr. général.Der. general, s. m. (grad de ofițer superior), din fr., cu multe var. înv. sau pop.: gheneral, ghenerar, ghineral, ghinărar(iu), intrare în limbă din sec. XVIII prin intermediul rus.Der. (din fr.) generalisim, s. m.; generalitate, s. f.; generaliza, vb.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GENERÁL, -Ă adj. (cf. fr. général, it. generale, lat. generalis): în sintagmele fonetică generală, gramatică generală, lingvistică generală și sens general (v.).

scara completă (generală) a sunetelor muzicale v. frecvență; octavă (3).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ACORDUL GENERAL PENTRU TARIFE ȘI COMERȚ (în engl.: General Agreement on Tariffs and TradeG.A.T.T.), organizație internațională guvernamentală, cu sediul la Geneva, creată în 1947 (își începe activitatea în 1948), în scopul dezvoltării comerțului mondial prin reducerea taxelor vamale, acordarea reciprocă a clauzei națiunii celei mai favorizate. Interzicerea restricțiilor cantitative la import și acordarea de concesii comerciale fără reciprocitate țărilor în curs de dezvoltare. Face parte din sistemul O.N.U. G.A.T.T., are 104 membri cu drepturi depline (1991), printre care și România (din 1971) și relații speciale cu încă 31 de state.

ASOCIAȚIA GENERALĂ A LUCRĂTORILOR DIN ROMÂNIA, organizație muncitorească profesională de ajutor reciproc. A activat între 1872-1873.

ASOCIAȚIA GENERALĂ A LUCRĂTORILOR DIN TIMIȘOARA, prima organizație muncitorească cu caracter politic din România. Creată în 1868, a avut strînse legături cu Internaționala I. Dizolvată în 1872.

CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI, adunare întrunită la Cernăuți, în ziua de 28 nov. 1918. A hotărît „unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei... cu Regatul României”, reconfirmând decizia Adunării Naționale Constituante din 27 oct. 1918.

GENERAL ELECTRIC, societate americană de mașini și aparataj electric. Fondată (1892) la New York, a construit prima locomotivă electrică (1895) și un nou tip de locomotivă Diesel (1934). În 1986 a încorporat societatea RCA (Radio Corporation of America), iar în 1990 societatea franceză Thomas (echipament medical). Produce: echipamente electrice, electronice, medicale, locomotive, turbine, vehicule militare, sateliți ș.a.

GENERAL MOTORS CORPORATION, societate americană pentru construcția de automobile. Înființată (1908) la Detroit pentru fabricarea automobilelor Chevrolet, Pontiac, Oldsmobile, Buick, Cadillac. În prezent are filiale în Europa (Opel, Vauxhall, Holden) și legături de producție și afaceri cu 50 de societăți. Produce: automobile și camioane, echipament energetic și electronic, locomotive, avioane ș.a.

REVISTA GENERALĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI, publicație pedagogică fundată de Spiru Haret. A apărut la București (1905-19170 și 1923-1944) de 10 ori pe an.

STATELE GENERALE 1. (În Franța, între 1302 și 1789), instituție reprezentativă supremă a stărilor din care făceau parte deputații clerului, nobilimii și a stării a treia; erau convocate de către rege. În 1789 deputații stării a treia s-au declarat Adunare națională. 2. (În Țările de Jos, din 1463), instituție reprezentativă supremă a stărilor; în Regatul Olandei nume dat parlamentului bicameral – Staten Generaal -, care exercită puterea legislativă.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

adunare generală expr. (glum.) ghiveci de legume

Intrare: general (adj.)
general1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • general
  • generalul
  • generalu‑
  • genera
  • generala
plural
  • generali
  • generalii
  • generale
  • generalele
genitiv-dativ singular
  • general
  • generalului
  • generale
  • generalei
plural
  • generali
  • generalilor
  • generale
  • generalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

general (adj.)

  • 1. Care este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie.
    exemple
    • Caracterele generale ale mamiferelor.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat neutru Ceea ce este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie.
      surse: DEX '09 un exemplu
      exemple
      • E o punte între știință și artă, în sensul că și arta expune generalul, însă concret. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 5/4.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. prin specializare Categorie filosofică reflectând trăsăturile esențiale comune obiectelor dintr-o clasă.
        surse: DEX '09 DN
    • 1.2. (Despre un fenomen sau o situație) Care privește pe toți, care cuprinde pe toți, la care participă toți (sau marea majoritate).
      surse: DEX '09 DLRLC DN 3 exemple
      exemple
      • Cauză generală.
        surse: DLRLC
      • După o clipă de consternare generală, Deliceanu exclamă în culmea indignării: Asta e provocare directă la rebeliune! REBREANU, R. II 25.
        surse: DLRLC
      • Sistemul dumitale... este a sacrifica interesele generale în favoarea intereselor individuale. BOLINTINEANU, O. 440.
        surse: DLRLC
  • 2. Care privește ceva în ansamblu, în trăsăturile fundamentale, care se ocupă în linii mari de ceva.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: universal 2 exemple
    exemple
    • Medicină generală. Noțiuni generale de astronomie.
      surse: DLRLC
    • Scoțând în relief faptele fundamentale, recapitularea stimulează puterea de judecată a elevilor, îi ajută să-și formeze o concepție generală științifică despre lume. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 293, 1/1.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Care îmbrățișează toate aspectele, cunoștințele, datele etc.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Examen general.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. Cultură generală = cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor din diferite domenii ale științei și artei.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 2.1.2. locuțiune adverbială În general = în linii mari; fără referire la un caz anumit.
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: vag îndeobște 2 exemple
        exemple
        • Tînărul povesti că în general a găsit liniște. REBREANU, R. II 25
          surse: DLRLC
        • Dă-mi un exemplu, nu-mi vorbi în general.
          surse: DLRLC
      • 2.1.3. locuțiune adverbială În linii generale (sau în termeni generali) = în punctele esențiale, în aspectele principale.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • A prezenta o problemă în linii generale.
          surse: DLRLC
    • 2.2. (Despre noțiuni) Care rezultă dintr-o generalizare.
      surse: DN
  • 3. Care se întâmplă, care există pe o întindere mare, care cuprinde o arie foarte largă sau totul.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Ploaie generală. Anestezie generală.
      surse: DLRLC
  • 4. Care are toată răspunderea în conducerea unei anumite diviziuni dintr-o instituție, dintr-o întreprindere etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Director general.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 4.1. Adunare generală = adunare (3.), adesea reprezentând organul suprem de conducere al unei organizații, la care iau parte, cu drept de vot, toți membrii acesteia.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Adunarea generală este organul suprem de conducere al gospodăriei. STAT. GOSP. AGR. 40.
        surse: DLRLC

etimologie: