opțiuni
  • info

23 de definiții pentru fărădelege

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FĂRĂDELEGE, fărădelegi, s. f. (Înv. și pop.) Faptă rea; nelegiuire, ticăloșie, mișelie. [Var.: fărdelege s. f.] – Fără + de4 + lege (după sl. bezakonije).

FĂRĂDELEGE, fărădelegi, s. f. (Înv. și pop.) Faptă rea; nelegiuire, ticăloșie, mișelie. [Var.: fărdelege s. f.] – Fără + de4 + lege (după sl. bezakonije).

fărădelege [At: COD. VOR. 170/9 / V: fărdelege (S și: înv făr' delege, (îvr) fărăleage / S și: (înv) fără-de-lege, fără de lege / Pl: ~egi / E: fără + de4 + lege după vsl безакониж] 1-2 smf, a (Bis; înv) Necredincios. 3-4 smf, a (Bis; înv) Păcătos. 5-6 smf, a (Bis; înv) Criminal2 (1). 7 av În mod nelegiuit. 8 sf (Înv) Sacrilegiu. 9 sf (Îvp) Nelegiuire.

FĂRĂDELEGE, fărădelegi, s. f. Faptă rea, nelegiuire, mișelie, ticăloșie. Oricît s-ar zvîrcoli burghezia, oricîte crime și fărădelegi ar înfăptui, ea nu poate opri în loc mersul dezvoltării societății. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 95. Ucigașul lui Andrei, în loc de răsplata ce aștepta de la Mihai, fu osîndit a i se tăia capul pentru fărădelegea ce făcuse. BĂLCESCU, O. II 260. – Variantă: fărdelege (ALECSANDRI, P. A. 172) s. f.

FĂRĂDELEGE ~i f. Faptă care contrazice legile juridice sau morale; nelegiuire. [G.-D. fărădelegii] /fără + de + lege

fărădelege f. faptă nelegiuită, crimă. [Modelat după slav. BEZAKONIĬE (v. bazaconie)]. ║ a. criminal: era om fărădelege CR.

FĂRDELEGE s. f. v. fărădelege.

fărăleage sf vz fărădelege

fărdelege sf vz fărădelege

fără-de-lege f., pl. fără-de-legĭ. Crimă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fărădelege s. f., art. fărădelegea, g.-d. art. fărădelegii; pl. fărădelegi

fărădelege s. f., art. fărădelegea, g.-d. art. fărădelegii; pl. fărădelegi

fărădelege s. f., art. fărădelegea, g.-d. art. fărădelegii; pl. fărădelegi

fărădelege

+fără de lege (nelegiuit) (înv.) loc. adj. (oameni ~)

fără-de-lege.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FĂRĂDELEGE s. v. ticăloșie.

FĂRĂDELEGE adj., s. v. abject, infam, josnic, mișel, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ticălos.

FĂRĂDELEGE adj. v. mișelesc, rușinos, scelerat.

fărădelege adj. v. MIȘELESC. RUȘINOS. SCELERAT.

fărădelege adj., s. v. ABJECT. INFAM. JOSNIC. MIȘEL. MIZERABIL. MÎRȘAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREBNIC. TICĂLOS.

FĂRĂDELEGE s. abjecție, infamie, josnicie, mișelie, mîrșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, (livr.) ignominie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (pop. și fam.) parșivenie, (pop.) becisnicie, blestemăție, scîrnăvie, spurcăciune, (reg.) mîrșăvenie, (înv.) bazaconie, blestemăciune, nebunie, necurat, necurăție, necurățire, păgînătate, păgînie, verigășie, (fig.) murdărie. (A comite o ~.)

Fărădelege ≠ lege

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

INVITAT CULPAM QUI DELICTUM PRAETERIT (lat.) cine trece cu vederea o greșeală îndeamnă la o fărădelege – Publilius Syrus, „Sententiae”, 269.

Intrare: fărădelege
fărădelege substantiv feminin
substantiv feminin (F122)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărădelege
  • fărădelegea
plural
  • fărădelegi
  • fărădelegile
genitiv-dativ singular
  • fărădelegi
  • fărădelegii
plural
  • fărădelegi
  • fărădelegilor
vocativ singular —
plural —
fărdelege substantiv feminin
substantiv feminin (F122)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărdelege
  • fărdelegea
plural
  • fărdelegi
  • fărdelegile
genitiv-dativ singular
  • fărdelegi
  • fărdelegii
plural
  • fărdelegi
  • fărdelegilor
vocativ singular —
plural —
fără-de-lege substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fără-de-lege
  • fără-de-legea
plural
  • fără-de-legi
  • fără-de-legile
genitiv-dativ singular
  • fără-de-legi
  • fără-de-legii
plural
  • fără-de-legi
  • fără-de-legilor
vocativ singular —
plural —
fărăleage
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fărădelege, fărădelegisubstantiv feminin

  • 1. învechit popular Faptă rea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mișelie nelegiuire ticăloșie
    • format_quote Oricît s-ar zvîrcoli burghezia, oricîte crime și fărădelegi ar înfăptui, ea nu poate opri în loc mersul dezvoltării societății. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 95. DLRLC
    • format_quote Ucigașul lui Andrei, în loc de răsplata ce aștepta de la Mihai, fu osîndit a i se tăia capul pentru fărădelegea ce făcuse. BĂLCESCU, O. II 260. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.