14 definiții pentru furaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

furaj sn [At: BĂLCESCU, M. V. 142 / V: (înv) ~agiu / Pl: ~e / E: fr fourrage] 1 Produs de origine vegetală, animală sau minerală, folosit pentru hrana vitelor Si: nutreț, masă verde. 2 (Înv; spc) Nutreț pentru caii unei armate. 3 (Îs) ~e combinate Nutrețuri (1) complexe obținute pe cale industrială, prin amestecarea diferitelor leguminoase, concentrate, reziduuri industriale, săruri minerale etc., prezentate sub formă de uruială și de granule.

FURÁJ, furaje, s. n. Produs de origine vegetală, animală sau minerală, folosit pentru hrana vitelor; nutreț, masă verde. ◊ Furaje combinate = nutrețuri complexe obținute pe cale industrială, prin amestecarea diferitelor leguminoase, concentrate, reziduuri industriale, săruri minerale etc., prezentate sub formă de uruială și de granule. – Din fr. fourrage.

FURÁJ, furaje, s. n. Produs de origine vegetală, animală sau minerală, folosit pentru hrana vitelor; nutreț, masă verde. ◊ Furaje combinate = nutrețuri complexe obținute pe cale industrială, prin amestecarea diferitelor leguminoase, concentrate, reziduuri industriale, săruri minerale etc., prezentate sub formă de uruială și de granule. – Din fr. fourrage.

FURÁJ, furaje, s. n. Nutreț pentru vite. Folosirea resurselor naturale are o mare importanță pentru mărirea rezervelor de furaje necesare animalelor în timpul iernii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2697.

FURÁJ s.n. (Agr.) Nutreț pentru vite. [Pl. -je. / < fr. fourrage].

FURÁJ s. n. produs de origine vegetală, animală sau minerală, hrană pentru vite; nutreț. ◊ alimentație pentru peștii de acvariu și de crescătorie. (< fr. fourrage)

FURÁJ ~e n. Produs de natură vegetală (mai rar animală sau minerală), folosit ca hrană pentru animalele erbivore domestice; nutreț. ◊ ~e combinate nutreț sub formă de granule, obținut pe cale industrială din amestecul a mai multor feluri de produse (vegetale, animale și minerale). /<fr. fourrage

furaj n. paie sau fân pentru nutrețul cailor (= fr. fourrage).

*furáj n., pl. urĭ (fr. fourrage, d. vfr. feurre, foerre și foarre, paĭ, paĭe de împăĭat, d. got. fodr, teacă și [poate] furaj, ngerm. futter. „căptușeală” și „furaj”). Arm. Nutreț (fîn, orz ș. a.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FURAJ s. nutreț, (înv. și pop.) strînsură, (reg.) nutriment, zaherea. (~ pentru vite.)

Intrare: furaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • furaj
  • furajul
  • furaju‑
plural
  • furaje
  • furajele
genitiv-dativ singular
  • furaj
  • furajului
plural
  • furaje
  • furajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)