12 definiții pentru funcționa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FUNCȚIONÁ, funcționez, vb. I. Intranz. A-și îndeplini funcția, rolul. ♦ A fi în funcție, a se afla în stare de funcționare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fonctionner (după funcție).

FUNCȚIONÁ, funcționez, vb. I. Intranz. A-și îndeplini funcția, rolul. ♦ A fi în funcție, a se afla în stare de funcționare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fonctionner (după funcție).

funcționa vi [At: MAIORESCU, D. IV, 385 / P: ~ți-o~ / Pzi: ~nez / E: fr fonctionner] 1 A-și îndeplini rolul Si: a acționa. 2 (D. aparate, mecanisme etc.) A se afla în stare de funcționare (2) Si: a merge. 3 (D. aparate, mecanisme etc.) A îndeplini condițiile pentru a fi folosit.

FUNCȚIONÁ, funcționez, vb. I. Intranz. A-și îndeplini funcția, rolul; a fi în stare de funcționare. În fundul minelor, la ultimul orizont, se află motoarele care pun în mișcare pompele de apă. Acestea sînt aproape tot atît de puternice ca și acelea care, la suprafață, fac să funcționeze grelele ascensoare. BOGZA, V. J. 83. Aștept un telefon și aș vrea ca aparatul să funcționeze. SEBASTIAN, T. 73. – Pronunțat: -ți-o-.

FUNCȚIONÁ vb. I. intr. A-și exercita funcția, rolul. ♦ A fi în funcție, în stare de funcționare. [Pron. -ți-o-. / < fr. fonctionner].

FUNCȚIONÁ vb. intr. a-și exercita funcția, rolul; a fi în stare de activitate. (< fr. fonctionner)

A FUNCȚIONÁ ~éz intranz. (despre mașini, aparate etc.) A-și îndeplini funcția; a se afla în acțiune; a lucra; a merge. [Sil. -ți-o-] /<fr. fonctionner

funcționà v. a-și împlini funcțiunea.

*funcționéz v. intr. (d. funcțiune; fr. fonctionner). Împlinesc o funcțiune (ca om orĭ ca mașină): această mașină funcționează bine. Îs pus în acțiune: această fabrică funcționează maĭ mult ĭarna.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

funcționá (a ~) (func-ți-o-) vb., ind. prez. 3 funcționeáză

funcționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 3 sg. și pl. funcționeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FUNCȚIONÁ vb. 1. v. lucra. 2. (rar) a ființa. (~ un birou special de informații.) 3. a lucra. (Uzina ~ cu întreaga capacitate.) 4. a merge, a umbla. (Ceasornicul, motorul ~.)

FUNCȚIONA vb. 1. a lucra, a servi, a sluji, (înv.) a posluși. (~ ca laborantă de 10 ani.) 2. (rar) a ființa. (~ un birou special de informații.) 3. a lucra. (Uzina ~ cu întreaga capacitate.) 4. a merge, a umbla. (Ceasornicul, motorul ~.)

Intrare: funcționa
  • silabație: func-ți-o-na
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • funcționa
  • funcționare
  • funcționat
  • funcționatu‑
  • funcționând
  • funcționându‑
singular plural
  • funcționea
  • funcționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • funcționez
(să)
  • funcționez
  • funcționam
  • funcționai
  • funcționasem
a II-a (tu)
  • funcționezi
(să)
  • funcționezi
  • funcționai
  • funcționași
  • funcționaseși
a III-a (el, ea)
  • funcționea
(să)
  • funcționeze
  • funcționa
  • funcționă
  • funcționase
plural I (noi)
  • funcționăm
(să)
  • funcționăm
  • funcționam
  • funcționarăm
  • funcționaserăm
  • funcționasem
a II-a (voi)
  • funcționați
(să)
  • funcționați
  • funcționați
  • funcționarăți
  • funcționaserăți
  • funcționaseți
a III-a (ei, ele)
  • funcționea
(să)
  • funcționeze
  • funcționau
  • funcționa
  • funcționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

funcționa

  • 1. A-și îndeplini funcția, rolul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: lucra 2 exemple
    exemple
    • În fundul minelor, la ultimul orizont, se află motoarele care pun în mișcare pompele de apă. Acestea sînt aproape tot atît de puternice ca și acelea care, la suprafață, fac să funcționeze grelele ascensoare. BOGZA, V. J. 83.
      surse: DLRLC
    • Aștept un telefon și aș vrea ca aparatul să funcționeze. SEBASTIAN, T. 73.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A fi în funcție, a se afla în stare de funcționare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: merge

etimologie: