8 definiții pentru forfecătură
Explicative DEX
FORFECĂTURĂ, forfecături, s. f. Forfecare; fig. muștruluială, bătaie. – Forfeca + suf. -ătură.
FORFECĂTURĂ, forfecături, s. f. Forfecare; fig. muștruluială, bătaie. – Forfeca + suf. -ătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
forfecătură sf [At: MARIAN, D. 9 / Pl: ~ri / E: forfeca + -ătură] (Reg) 1 Forfecare (1). 2 (Fig) Muștruluială. 3 (Fig) Bătaie. 4 (Îe) A(-i) trage (cuiva) o ~ A certa (pe cineva). 5 (Îae) A bate (pe cineva).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FORFECĂTURĂ (pl. -uri) sf. 1 Faptul și rezultatul acțiunii de a forfeca ¶ 2 Fig. Bătaie ¶ 3 familiar Care toacă mereu din gură, căruia nu-i mai tace gura: măi femeie, nu fi și tu forfecătură GN..
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Ortografice DOOM
forfecătură s. f., g.-d. art. forfecăturii; pl. forfecături
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
forfecătură s. f., g.-d. art. forfecăturii; pl. forfecături
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
forfecătură s. f., g.-d. art. forfecăturii; pl. forfecături
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
FORFECĂTURĂ s. v. forfecare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FORFECĂTURĂ s. forfecare.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
forfecătură, forfecăturisubstantiv feminin
- 1. Forfecare. DEX '09 DEX '98sinonime: forfecare
- 1.1. Bătaie, muștruluială. DEX '09sinonime: bătaie muștruluială
-
etimologie:
- Forfeca + -ătură. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.