4 definiții pentru fituire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
fitui [At: JIPESCU, ap. TDRG / Pzi: ~esc / E: fit + -ui] 1 vrr (Îe) A se ~ cu cineva A se achita (de o datorie) față de cineva. 2 vrr (Îae) A se răfui cu cineva. 3-4 vtr (Rar) A (se) consuma1. 5-6 vtr (Rar) A (se) termina. 7 vt A cheltui totul (până la ultimul ban).
FITUI, fituiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) A (se) consuma1, a (se) termina. – Fit + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fitui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fituiesc, imperf. 3 sg. fituia; conj. prez. 3 sg. și pl. fituiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
fitui, fituiesc, vb. IV (pop.) 1. a achita (o datorie). 2. (refl.) a se sfârși, a se termina, a se isprăvi. 3. a da gata (banii), a cheltui tot, a mânca banii.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fitui, fituiescverb
-
- Bănișorii... ți-i fituie la oraș. La TDRG. DLRLC
- Ambarele se golesc... clăile de fîn se fituiesc. DELAVRANCEA, S. 223. DLRLC
- Porunci de mai aduse [bucate]. Dară și acele se fituiră într-o clipă. ISPIRESCU, L. 216. DLRLC
-
- 2. A se achita față de cineva de o datorie. DLRLCsinonime: achita
- Ca să-i dea parale, Salbe și paftale, Ca să se plătească, Să se fituiască. PĂSCULESCU, L. P. 290. DLRLC
-
etimologie:
- Fit + sufix -ui. DEX '98 DEX '09