filtru² sn [At: CADE / Pl: ~re / E: fr philtre] (Liv) Băutură căreia i se atribuie puteri miraculoase, printre care și aceea de a inspira iubire.

FILTRU, filtre și filtruri, s. n. 1. Dispozitiv, aparat sau instalație care separă cu ajutorul unui material filtrant particulele solide, microbii, gazele etc. dintr-un fluid. De-abia mai răsuflăm Prin negura de pulbere uscată... Pe nări ni s-au format depozite impure, Ca rămășițe-n filtrurile vechi. CAMIL PETRESCU, V. 15. ◊ Hîrtie (de) filtru = hîrtie poroasă, specială, fabricată din bumbac pur, care servește la separarea substanțelor solide în suspensie sau a impurităților dintr-un lichid. 2. Mediu transparent-colorat (sticlă, lichid) care servește la izolarea radiațiilor de anumite lungimi de undă dintr-o radiație produsă de un izvor de lumină. ♦ Sistem de circuite electrice, sonore etc. cu care se separă, dintr-un complex, oscilațiile cu frecvențele cuprinse între anumite limite. 3. Dispozitiv special (de obicei de porțelan sau de sticlă) prin care se trece cafeaua după ce a fost fiartă; p. ext. cafeaua obținută în acest fel. Îmi aduc aminte că în trecut mulți poeți își scriau poemele pe colțuri de mese prin cafenele... Între versurile așternute în aburul alcoolului și al filtrurilor și aceste rînduri scrise pe spata unui război mecanic, e o distanță care desparte două lumi, două categorii de poeți. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 9/3. ♦ (În superstiții) Băutură cu puteri magice. Ca în toate riturile magice, [întîlnim în Antile] influențe miraculoase ale băuturilor preparate, filtruri, otrăvuri, narcotice. V. ROM. aprilie 1954, 64.

FILTRU² s.n. (Rar) Băutură socotită de superstițioși ca avînd puteri magice, printre care și aceea de a insufla iubire sau alte pasiuni. [Cf. fr. philtre, gr. philtron – băutură].

FILTRU² s. n. băutură socotită a avea puteri magice, printre care și aceea de a insufla iubire. (< fr. philtre, gr. philtron)

filtru n. băutură magică de dragoste.

2) *fíltru n., pl. e (vgr. philtron, d. philéo, ĭubesc; lat. philtrum). Băutură fermecată care inspiră amor orĭ altă pasiune.

filtru s. n., art. filtrul; pl. filtre

filtru s. n., art. filtrul; pl. filtre

filtru (aparat, sistem tehnic, băutură) s. n., art. filtrul; pl. filtre

filtru, pl. filtre

filtru (-re), s. n. – 1. Dispozitv cu care se separă particulele solide dintr-un lichid. – 2. Băutură căreia i se atribuie virtuți miraculoase. Îmbinare a fr. filtre și a fr. philtre. – Der. filtra, vb.; filtrant, adj.; filtrație, s. f.; infiltra, vb.; infiltrați(un)e, s. f., toți din fr.