filo-² [At: DN³ / E: fr phylo-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Trib. 2 Neam.

FILO²- Element prim de compunere savantă cu semnificația „trib”, „neam”. [< fr. phylo-, it. filo-, cf. gr. phyle – trib].

FILO¹-, -FILIE elem. „trib, neam, specie, rasă”. (< fr. phylo-, -phylie, cf. gr. phylon)

-FILIE¹ elem. v. filo¹-.

FILO-₂ „neam, specie, rasă”. ◊ gr. phylon „rasă, trib, rudă” > fr. phylo-, germ. id., engl. id., it. filo- > rom. filo-. □ ~cenogeneză (v. ceno-₁, v. -geneză), s. f., dezvoltare istorică a tipurilor de vegetație; ~embriogeneză (v. embrio-, v. -geneză), s. f., evoluție datorată modificării cursului dezvoltării embrionare; ~genetic (v. -genetic), adj., (despre un sistem de clasificare) care urmărește aplicarea procesului de filogenie; ~geneză (v. -geneză), s. f., filogenie* (1); ~genie (v. -genie₁), s. f., 1. Proces de evoluție a formelor organice ale unei specii ori ale unui grup de plante sau de animale în cursul dezvoltării istorice a lumii vii; sin. filogeneză. 2. Ramură a biologiei care cercetează filiația speciilor și dezvoltarea lor de-a lungul timpului; ~gerontic (v. -gerontic), adj., (despre un organism) aflat în faza de îmbătrînire a evoluției sale.

-FILIE₃ „neam, specie”. ◊ gr. phyle „trib” > fr. -phylie, germ. id., engl. -phyly > rom. -filie.