15 definiții pentru falsificator falșificator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FALSIFICATÓR, -OÁRE, falsificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care comite un fals (II). [Var.: falșificatór, -oáre s. m. și f.] – Din fr. falsificateur.

FALSIFICATÓR, -OÁRE, falsificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care comite un fals (II). [Var.: falșificatór, -oáre s. m. și f.] – Din fr. falsificateur.

falsificator, ~oare smf [At: DA ms / V: (pop) ~lși~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr falsificateur] Persoană care comite un fals (18).

FALSIFICATÓR, -OÁRE, falsificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care falsifică. În cuprinsul acestui roman era vorba despre crime celebre nedescoperite, despre falsificatori iscusiți, despre atacuri la drumul mare. PAS, Z. I 41. – Variantă: falșificatór, -oáre s. m. și f.

FALSIFICATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care falsifică. [Cf. it. falsificatore, fr. falsificateur].

FALSIFICATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care comite un fals. (< fr. falsificateur)

FALSIFICATÓR ~oáre, (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care falsifică ceva. /<fr. falsificateur

*falsificatór, -oáre adj. și s. Care falsifică: falsificator de banĭ. V. calpuzan.

FALȘIFICATÓR, -OÁRE s. m. și f. v. falsificator.

FALȘIFICATÓR, -OÁRE s. m. și f. v. falsificator.

FALȘIFICATÓR, -OÁRE s. m. și f. v. falsificator.

falșificator, ~oare smf vz falsificator


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

falsificatór s. m., pl. falsificatóri

falsificatór s. m., pl. falsificatóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FALSIFICATÓR s. măsluitor, plăsmuitor, (înv.) falsar, (fam. și peior.) plastograf. (Condamnat ca ~.)

FALSIFICATOR s. măsluitor, plăsmuitor, (înv.) falsar, (fam. și peior.) plastograf. (Condamnat ca ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

FALSIFICATOR calpuzan, dinarist, falsar, iconar, iscălitor.

Intrare: falsificator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • falsificator
  • falsificatorul
  • falsificatoru‑
plural
  • falsificatori
  • falsificatorii
genitiv-dativ singular
  • falsificator
  • falsificatorului
plural
  • falsificatori
  • falsificatorilor
vocativ singular
  • falsificatorule
plural
  • falsificatorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • falșificator
  • falșificatorul
  • falșificatoru‑
plural
  • falșificatori
  • falșificatorii
genitiv-dativ singular
  • falșificator
  • falșificatorului
plural
  • falșificatori
  • falșificatorilor
vocativ singular
  • falșificatorule
plural
  • falșificatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

falsificator, -oare falsificatoare falsificator falșificatoare falșificator

etimologie: