5 definiții pentru externare esternare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

externare sf [At: LM / V: (înv) ~nări / E: externa] Eliberare din spital a unui bolnav.

EXTERNÁRE, externări, s. f. Acțiunea de a externa.V. externa.

EXTERNÁRE, externări, s. f. Acțiunea de a externa.V. externa.

externáre s. f. (med.) Scoatere din spital a unei persoane, de obicei când starea sănătății s-a îmbunătățit ◊ „Împotriva opunerii categorice a medicilor, se face externarea din spitalul specializat din Capitală, pacientul fiind transportat la spitalul din Leordeni, Argeș.” Sc. 19 XI 78 p. 4 (din externa)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

externáre s. f., pl. externări

Intrare: externare
externare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • externare
  • externarea
plural
  • externări
  • externările
genitiv-dativ singular
  • externări
  • externării
plural
  • externări
  • externărilor
vocativ singular
plural
esternare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.