15 definiții pentru eparhie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EPARHÍE, eparhii, s. f. Unitate teritorială bisericească, condusă de un episcop; episcopie, dieceză. – Din ngr. eparhía.

eparhie sf [At: (a. 1631). MAG. IST, I, 122/14 / V: (îvr) ~rfie / A și: (înv) eparhie / Pl: ~ii / E: ngr ἐπαρχίa, slv епархѩ] 1 (Mai ales în organizarea Bisericii ortodoxe) Diviziune administrativă bisericească, condusă de un episcop Si: dieceză, episcopie (4). 2 Reședință a episcopului Si: episcopie (6). 3 (Înv; pex) Teritoriu pe care se exercită jurisdicția unei instanțe judecătorești. 4 (Înv) District. 5 (Înv) Provincie. 6 (Reg; îf ~rfie) Teren. 7 (Pex) Proprietate.

EPARHÍE, eparhii, s. f. Diviziune administrativă bisericească, condusă de un episcop; episcopie, dieceză. – Din ngr. eparhía.

EPARHÍE, eparhii, s. f. Diviziune administrativă bisericească avînd drept șef un episcop; episcopie. Numai în eparhia noastră sînt peste o sută de parohii văduvite. STĂNOIU, C. I. 12. Au adunat pre vlădicii și arhimandriții de pe la eparhiile și monastirile lor... și le s-au zis să facă cercetare la fața locului. NEGRUZZI, S. I 226.

EPARHÍE s. f. 1. circumscripție administrativă în Imperiul Roman de Răsărit. 2. subdiviziune a diecezei în biserica bizantină, condusă de un episcop; episcopie. (< fr. eparchie, gr. eparkhia)

EPARHÍE ~i f. Diviziune administrativă bisericească, condusă de un episcop; episcopie. [G.-D. eparhiei] /<ngr. eparhia

eparhie f. diviziune ecleziastică, întindere de țară sub jurisdicțiunea unui episcop: în România sunt 18 eparhii. [Gr. mod.].

*eparhíe f. (vgr. eparhia). Dieceză, maĭ multe județe supuse jurisdicțiuniĭ unuĭ episcop, unuĭ mitropolit orĭ unuĭ patriarh. – Și epárhie (după rus.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

eparhie s. f., art. eparhia, g.-d. art. eparhiei; pl. eparhii, art. eparhiile

eparhíe s. f., art. eparhía, g.-d. art. eparhíei; pl. eparhíi, art. eparhíile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EPARHIE s. (BIS.) dieceză, episcopat, episcopie, (înv.) vlădicie.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

eparhíe (eparhíi), s. f. – Dioceză. – Mr. eparhie. Ngr. ἐπαρχία (Murnu 21; Gáldi 180). Sec. XVII. – Der. eparhial, adj. (diocezan); eparhiot, s. m. (diocezan).

Intrare: eparhie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eparhie
  • eparhia
plural
  • eparhii
  • eparhiile
genitiv-dativ singular
  • eparhii
  • eparhiei
plural
  • eparhii
  • eparhiilor
vocativ singular
plural
eparfie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

eparhie, eparhiisubstantiv feminin

  • 1. Unitate teritorială bisericească, condusă de un episcop. DEX '09 DLRLC MDN '00
    • format_quote Numai în eparhia noastră sînt peste o sută de parohii văduvite. STĂNOIU, C. I. 12. DLRLC
    • format_quote Au adunat pre vlădicii și arhimandriții de pe la eparhiile și monastirile lor... și le s-au zis să facă cercetare la fața locului. NEGRUZZI, S. I 226. DLRLC
  • 2. Circumscripție administrativă în Imperiul Roman de Răsărit. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.