5 definiții pentru dăulare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DĂULARE, dăulări, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) dăula și rezultatul ei. [Pr.: dă-u-] – V. dăula.
DĂULARE, dăulări, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) dăula și rezultatul ei. [Pr.: dă-u-] – V. dăula.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
dăulare sf [At: PISCUPESCU, O. 212 / P: dă-u~ / Pl: ~lări / E: dăula] (Reg) 1 Istovire. 2 Batere a unui animal până i se rupe mijlocul. 3 (Îf dehulare) Obosire peste măsură. 4 Lipsă îndelungată a hranei, la animale. 5 (D. clădiri; îf dăhoiare) Aplecare într-o parte.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dehulare sf vz dăulare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DĂULARE s. v. deșelare, istovire, spetire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dăulare s. v. DEȘELARE. ISTOVIRE. SPETIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: dăulare
dăulare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dehulare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dăulare, dăulărisubstantiv feminin
etimologie:
- dăula DEX '98 DEX '09