11 definiții pentru dăscălime
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DĂSCĂLIME s. f. (Pop.) Mulțime de dascăli (1), totalitatea dascălilor. ♦ (Înv.) Elevi care urmau o școală de preoți. – Dascăl + suf. -ime.
DĂSCĂLIME s. f. (Pop.) Mulțime de dascăli (1), totalitatea dascălilor. ♦ (Înv.) Elevi care urmau o școală de preoți. – Dascăl + suf. -ime.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
dăscălime sf [At: DOSOFTEI, V. S. 67, ap. SFC I, 70 / E: dascăl + -ime] 1-5 (Îrg) Mulțime de dascăli (1-3, 5, 14). 6-10 Totalitate a dascălilor (1-3, 5, 14). 11 (Înv) Elevi care urmau cursurile unui seminar teologic. modificată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂSCĂLIME s. f. (Cu sens colectiv; popular) Mulțime, grup de învățători sau de profesori. Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui... degeaba! CARAGIALE, O. I 102. ♦ (Rar) Elevi care urmau o școală de preoți. Am găsit o mulțime de dăscălime adunată. CREANGĂ, A. 128.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂSCĂLIME f. înv. (colectiv de la dascăl) 1) Totalitate a dascălilor. 2) Mulțime de dascăli. /dascăl + suf. ~ime
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dăscălime f. corpul de dascăli (laici sau bisericești): se adună o mulțime de dăscălime la noi CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dăscălíme f. Fam. Corpu dascălilor, corpu didactic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dăscălime (pop., fam.) s. f., g.-d. art. dăscălimii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dăscălime (pop.) s. f., g.-d. art. dăscălimii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dăscălime s. f., g.-d. art. dăscălimii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DĂSCĂLIME s. v. învățătorime, profesorime.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dăscălime s. v. ÎNVĂȚĂTORIME. PROFESORIME.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dăscălimesubstantiv feminin
- sinonime: profesorime învățătorime
- Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui... degeaba! CARAGIALE, O. I 102. DLRLC
- 1.1. Elevi care urmau o școală de preoți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am găsit o mulțime de dăscălime adunată. CREANGĂ, A. 128. DLRLC
-
-
etimologie:
- Dascăl + sufix -ime. DEX '98 DEX '09