drosofilă sf [At: DN³ / Pl: ~le / E: fr drosophile] 1 (Lpl) Gen de insecte diptere, ale căror larve trăiesc pe materii de fermentație (Drosophila). 2 Insectă din genul drosofila.

DROSOFILĂ s.f. Insectă dipteră, ale cărei larve trăiesc pe materii de fermentație. [< fr. drosophile, cf. gr. drosos – rouă, philos – iubitor].

DROSOFILĂ s. f. insectă dipteră, cu larve care trăiesc pe materii de fermentație; musculiță-de-oțet. (< fr. drosophile)

DROSOFILĂ ~e f. 1) pl. Gen de musculițe ale căror larve trăiesc în materii aflate în stare de fermentație sau de putrefacție. 2) Musculiță din acest gen. /<fr. drosophile

drosofila s. f. (zool.) ◊ „În lupta împotriva contrabandiștilor și a piraților aerieni, canadianul Reit propune utilizarea unor musculițe drosofile, așa-numitele muște de oțet. Procedeul are la bază descoperirea geneticianului japonez N., care a obținut mutații de musculițe sensibile la anumite mirosuri.” Sc. 10 IX 77 p. 5; v. și drog [scris și drosophila] (din fr. drosophile; DEX, DN3)

drosofilă s. f., g.-d. art. drosofilei; pl. drosofile

drosofilă s. f., g.-d. art. drosofilei; pl. drosofile

drosofilă s. f., g.-d. art. drosofilei; pl. drosofile

DROSO- „rouă”. ◊ gr. drosos „rouă” > fr. droso-, engl. id. > rom. droso-. □ ~filă (v. -fil₁), s. f., insectă dipteră ale cărei larve trăiesc în materiile în stare de fermentație; sin. musculiță-de-oțet; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., măsurare a cantității de rouă care a căzut în timpul unei nopți; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat pentru măsurarea cantității de rouă depusă în cursul unei nopți.

DROSOFILĂ s. v. musculiță-de-oțet.