drosofila s. f. (zool.) ◊ „În lupta împotriva contrabandiștilor și a piraților aerieni, canadianul Reit propune utilizarea unor musculițe drosofile, așa-numitele muște de oțet. Procedeul are la bază descoperirea geneticianului japonez N., care a obținut mutații de musculițe sensibile la anumite mirosuri.” Sc. 10 IX 77 p. 5; v. și drog [scris și drosophila] (din fr. drosophile; DEX, DN3)