13 definiții pentru doza

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOZÁ, dozez, vb. I. Tranz. 1. A pune împreună, în proporții determinate, substanțele sau materialele care formează un amestec; p. ext. a distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot. ♦ A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. ♦ A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec. 2. Fig. A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate. – Din fr. doser.

DOZÁ, dozez, vb. I. Tranz. 1. A pune împreună, în proporții determinate, substanțele sau materialele care formează un amestec; p. ext. a distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot. ♦ A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. ♦ A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec. 2. Fig. A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate. – Din fr. doser.

doza vt [At: MARIN, PR. II, 180/11 / Pzi: ~zéz / E: fr doser] 1 A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec. 2 A pune în proporții determinate substanțele care formează un amestec. 3 A distribui într-un fel elementele unui text. 4 A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. 5 A fracționa în doze un medicament. 6-7 (Pex) A prescrie sau a administra unui bolnav un medicament în doze. 8 (Fig) A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate. 9 A face efort în mod rațional.

DOZÁ, dozez, vb. I. Tranz. A pune laolaltă, în proporții determinate, substanțele care formează un amestec; p. ext. a distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot. [Sculptorul] are meritul de a nu cădea în decorativ, de a ști să dozeze golurile și plinurile cu judiciozitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 13/5. ◊ Fig. Comisarul oficia în întunericul umed al beciului sau în sala de torturi, cu fanatism, și pe îndelete, dozînd, cu un rar simț științific, suferința corporală și mai ales morală. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 357. ♦ A determina proporția după care o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. A doza zahărul din sînge. ♦ A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect.

DOZÁ vb. I. tr. A indica, a pune în anumite proporții substanțele din care se face un amestec; (p. ext.) a distribui într-un anumit fel elementele unui tot. [< fr. doser].

DOZÁ vb. tr. 1. a stabili proporțiile dintre constituenții unui amestec; a distribui într-un anumit fel elementele unui tot. 2. (fig.) a folosi ceva în proporții judicioase, echilibrate. (< fr. doser)

A DOZÁ ~éz tranz. 1) (substanțe sau materiale) A potrivi într-o doză justă, pentru a forma un amestec. 2) (componentele unui tot) A distribui după o anumită doză. 3) (lucruri, vorbe, acțiuni) A folosi în doze judicioase. /<fr. doser

* dozá v. tr. (d. doză; fr. doser). Determin doza orĭ dozele unuĭ medicament de luat într’o singură dată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

doza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. dozez, 3 dozea; conj. prez. 1 sg. să dozez, 3 să dozeze

doza (a ~) vb., ind. prez. 3 dozea

dozá vb., ind. prez. 1 sg. dozéz, 3 sg. și pl. dozeáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DOZÁ vb. 1. a potrivi, a proporționa. (A ~ substanțele într-un amestec.) 2. a grada, a nuanța. (A-și ~ efectele.)

DOZA vb. 1. a potrivi, a proporționa. (A ~ substanțele într-un amestec.) 2. a grada, a nuanța. (A-și ~ efectele.)

Intrare: doza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • doza
  • dozare
  • dozat
  • dozatu‑
  • dozând
  • dozându‑
singular plural
  • dozea
  • dozați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dozez
(să)
  • dozez
  • dozam
  • dozai
  • dozasem
a II-a (tu)
  • dozezi
(să)
  • dozezi
  • dozai
  • dozași
  • dozaseși
a III-a (el, ea)
  • dozea
(să)
  • dozeze
  • doza
  • doză
  • dozase
plural I (noi)
  • dozăm
(să)
  • dozăm
  • dozam
  • dozarăm
  • dozaserăm
  • dozasem
a II-a (voi)
  • dozați
(să)
  • dozați
  • dozați
  • dozarăți
  • dozaserăți
  • dozaseți
a III-a (ei, ele)
  • dozea
(să)
  • dozeze
  • dozau
  • doza
  • dozaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

doza, dozezverb

  • 1. A pune împreună, în proporții determinate, substanțele sau materialele care formează un amestec. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. prin extensiune A distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote [Sculptorul] are meritul de a nu cădea în decorativ, de a ști să dozeze golurile și plinurile cu judiciozitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 13/5. DLRLC
      • format_quote figurat Comisarul oficia în întunericul umed al beciului sau în sala de torturi, cu fanatism, și pe îndelete, dozînd, cu un rar simț științific, suferința corporală și mai ales morală. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 357. DLRLC
    • 1.2. A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A doza zahărul din sânge. DLRLC
    • 1.3. A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. figurat A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.