8 definiții pentru dovedire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DOVEDIRE s. f. Acțiunea de a (se) dovedi și rezultatul ei; probare, adeverire, confirmare. – V. dovedi.
DOVEDIRE s. f. Acțiunea de a (se) dovedi și rezultatul ei; probare, adeverire, confirmare. – V. dovedi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dovedire sf [At: CANTEMIR, I. I. II, 291/ Pl: ~ri / E: dovedi] 1 (Înv) Probare. 2 (Îvr) Adeverire (1). 3 (Îvr) Constatare (2). 4 Descoperire la cineva a unei însușiri, a unei calități. 5 Biruință (2). 6 Ținere în frâu. 7 (Reg) Năpădire cu buruieni. 8 (Fam) Întrecere. 9 Terminare. 10 Reușită. 11 Dezvăluire a planurilor, acțiunilor, gândurilor ascunse sau vinovate ale cuiva. 12 (Mol) Prindere. 13 Descoperire. 14 (Îvr) Înfățișare înaintea cuiva. 15 Existență.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOVEDIRE s. f. Acțiunea de a dovedi; probare, adeverire, confirmare. Drama poate să fie tezistă, scrisă pentru dovedirea unei anumite teze. GHEREA, ST. CR. II 249.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!dovedire s. f., g.-d. art. dovedirii; pl. dovediri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
dovedire s. f., g.-d. art. dovedirii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dovedire s. f., g.-d. art. dovedirii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DOVEDIRE s. v. confirmare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DOVEDIRE s. adeverire, arătare, atentare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, întărire, probare, probă, (livr.) coroborare. (~ celor afirmate.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dovedire, dovedirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) dovedi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: adeverire confirmare probare
- Drama poate să fie tezistă, scrisă pentru dovedirea unei anumite teze. GHEREA, ST. CR. II 249. DLRLC
-
etimologie:
- dovedi DEX '98 DEX '09