4 definiții pentru dospitor (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOSPITÓR, -OÁRE, dospitori, -oare, s. n., s. f. 1. S. n. Cameră special amenajată într-o fabrică de pâine, în care este pus la dospit aluatul. 2. S. f. Poliță pe care se așază cașul ca să dospească. – Dospi + suf. -tor.

DOSPITÓR, -OÁRE, dospitori, -oare, s. n., s. f. 1. S. n. Cameră special amenajată într-o fabrică de pâine, în care este pus la dospit aluatul. 2. S. f. Poliță pe care se așază cașul ca să dospească. – Dospi + suf. -tor.

dospitor, ~oare [At: LUC. II, 244 / Pl: ~i, ~oare / E: dospi + -tor] 1 a Care dospește (4) aluatul. 2 sn Cameră special amenajată (cu aer condiționat), la o fabrică de pâine, în care se țin vasele cu aluat în vederea dospirii (1). 3 sf Poliță pe care se așează cașul ca să dospească (14). modificată


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dospitór (încăpere) s. n., pl. dospitoáre

dospitór (încăpere) s. n., pl. dospitoáre

Intrare: dospitor (s.n.)
dospitor2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dospitor
  • dospitorul
  • dospitoru‑
plural
  • dospitoare
  • dospitoarele
genitiv-dativ singular
  • dospitor
  • dospitorului
plural
  • dospitoare
  • dospitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dospitor (s.n.)

  • 1. Cameră special amenajată într-o fabrică de pâine, în care este pus la dospit aluatul.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Dospi + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09