22 de definiții pentru domnesc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOMNESC, -EASCĂ, domnești, adj. 1. Care aparține domnului (3), privitor la domn; care emană de la domn; care aparține curții domnului. ♦ Bogat, îmbelșugat; elegant. 2. (În sintagmele) Mere domnești = varietate de mere mari, de culoare gălbuie-portocalie dungată cu roșu. Măr domnesc = soi de măr care produce asemenea mere. – Domn + suf. -esc.

DOMNESC, -EASCĂ, domnești, adj. 1. Care aparține domnului (3), privitor la domn; care emană de la domn; care aparține curții domnului. ♦ Bogat, îmbelșugat; elegant. 2. (În sintagmele) Mere domnești = varietate de mere mari, de culoare gălbuie-portocalie dungată cu roșu. Măr domnesc = soi de măr care produce asemenea mere. – Domn + suf. -esc.

domnesc, ~ească [At: CORESI, EV. 105/29 / Pl: ~ești / E: domn + -esc] 1 a Care aparține domnului (1-2). 2 a Referitor la domn (1-2). 3 a Care este emis de domn (1-2). 4 a Care aparține curții domnului. 5 a Bogat. 6 a Elegant. 7 sf (Îrg) Stăpânire a unui domn (1-2). 8 a Care ține de Dumnezeu. 9 a (Înv; îs) Rugăciune ~ească Rugăciunea „Tatăl nostru”. 10 a (Înv; îs) Țărani ~ești Țărani liberi. 11 a (Înv; îlv) A se duce cu sare ~ească A se mândri. 12 a (Îs) Mere ~ești Varietate de mere mari, de culoare gălbuie- portocalie dungată cu roșu. 13 a (Îs) Măr ~ Soi de măr care produce mere domnești (12). 14 a (Îvp; îs) Carte ~ească Hrisov de înmormântare. 15 a Bărbătesc.

DOMNESC, -EASCĂ, domnești, adj. 1. De domn (3), care aparține sau este caracteristic unui domn, unui domnitor; care emană de la un domnitor. V. voievodal, regal. Mi-e numele Diana și sînt de neam domnesc. CAMIL PETRESCU, T. III 367. Aceste vorbe rostite de gura domnească au brăzdat adînc inima norodului. CREANGĂ, A. 75. ◊ (Alegoric) Ursul pe leu schimbase Și, pe domnescul tron înălțat, Cîrma în labe tare-o luase. ALEXANDRESCU, M. 348. ◊ Mere domnești = varietate de mere mari, roșiatice. La mijlocul mesei... curcanul auriu, între mere domnești. MACEDONSKI, O. III 8. Palmă domnească v. palmă. 2. De domn (5); boieresc. Tu n-ai cunoscut niciodată Dreptul din slova domnească, Răstălmăcită și viclenească! DEȘLIU, G. 53. Trăgeau la așezări domnești, unde toată noaptea era lumină mare, de ospăț și petrecere. CAMILAR, T. 39. Pe la porți domnești n-am fost milog. BENIUC, V. 10.

DOMNESC ~ească (~ești) 1) Care este caracteristic pentru domni; de domn; voievodal. 2) Care este caracteristic pentru păturile privilegiate; boieresc. * Măr ~ varietate de măr cu fructe mari, de culoare gălbuie-portocalie dungată cu roșu. /domn + surf. ~esc

domnesc a. 1. privitor la domn, princiar: case domnești; 2. de soiul cel mai bun: măr domnesc.

1) domnésc, -eáscă adj., pl., eștĭ. De domn, de principe, de boĭer: curte domnească. Mere domneștĭ, un fel de mere marĭ foarte frumoase care se păstrează bine și ĭarna (V. crețesc).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

domnesc (referitor la domnitor) adj. m., f. domnească; pl. m. și f. domnești

domnesc adj. m., f. domnească; pl. m. și f. domnești

domnesc adj. m., f. domnească; pl. m. și f. domnești

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DOMNESC adj. (IST.) voievodal, (înv.) gospod, stăpânesc, vlădicesc. (Palatul ~; sceptru ~.)

DOMNESC adj. voievodal, (înv.) gospod, stăpînesc, vladicesc. (Palatul ~; sceptru ~.)

CĂMARĂ DOMNEASCĂ s. v. tezaur, vistierie.

CIUPERCĂ DOMNEASCĂ s. v. pitarcă.

LOCOTENENT DOMNESC s. v. regent.

LOCOTENENȚĂ DOMNEASCĂ s. v. căimăcămie.

cămară domnească s. v. TEZAUR. VISTIERIE.

LOCOTENENȚĂ DOMNEASCĂ s. (IST.) căimăcămie.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ACADEMIA DOMNEASCĂ DIN BUCUREȘTI, școală superioară (1694-1818), înființată de Constantin Brîncoveanu. Important centru de cultură greacă, cu sediul la Mănăstirea Sf. Sava, iar în ultimii ani la Schitu Măgureanu.

Intrare: domnesc
domnesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • domnesc
  • domnescul
  • domnescu‑
  • domnească
  • domneasca
plural
  • domnești
  • domneștii
  • domnești
  • domneștile
genitiv-dativ singular
  • domnesc
  • domnescului
  • domnești
  • domneștii
plural
  • domnești
  • domneștilor
  • domnești
  • domneștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

domnesc, domneascăadjectiv

  • 1. Care aparține domnului, privitor la domn; care emană de la domn; care aparține curții domnului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: voievodal
    • format_quote Mi-e numele Diana și sînt de neam domnesc. CAMIL PETRESCU, T. III 367. DLRLC
    • format_quote Aceste vorbe rostite de gura domnească au brăzdat adînc inima norodului. CREANGĂ, A. 75. DLRLC
    • format_quote alegoric Ursul pe leu schimbase Și, pe domnescul tron înălțat, Cîrma în labe tare-o luase. ALEXANDRESCU, M. 348. DLRLC
  • 2. De domn. DLRLC
    sinonime: boieresc
    • format_quote Tu n-ai cunoscut niciodată Dreptul din slova domnească, Răstălmăcită și viclenească! DEȘLIU, G. 53. DLRLC
    • format_quote Trăgeau la așezări domnești, unde toată noaptea era lumină mare, de ospăț și petrecere. CAMILAR, T. 39. DLRLC
    • format_quote Pe la porți domnești n-am fost milog. BENIUC, V. 10. DLRLC
  • chat_bubble (în) sintagmă Mere domnești = varietate de mere mari, de culoare gălbuie-portocalie dungată cu roșu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La mijlocul mesei... curcanul auriu, între mere domnești. MACEDONSKI, O. III 8. DLRLC
  • chat_bubble (în) sintagmă Măr domnesc = soi de măr care produce asemenea mere. DEX '09 DEX '98
  • chat_bubble (în) sintagmă Palmă domnească. DLRLC
etimologie:
  • Domn + sufix -esc. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.