10 definiții pentru dojenire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOJENÍRE, dojeniri, s. f. Acțiunea de a (se) dojeni și rezultatul ei; mustrare. – V. dojeni.

DOJENÍRE, dojeniri, s. f. Acțiunea de a (se) dojeni și rezultatul ei; mustrare. – V. dojeni.

dojenire sf [At: BIBLIA (1688), 3651/11 / V: (înv) ~jăn~, doșe~ / Pl: ~ri / E: dojeni] 1 (Înv) Sfătuire. 2 Prevenire. 3 Mustrare.

DOJENÍRE, dojeniri, s. f. Acțiunea de a (se) dojeni; mustrare. Dar însă îți dau de știre nu cumva să-l necăjești: Să-l bați, să-i dai dojenire, or la el să te răstești. PANN, P. V. II 7.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dojenire s. f., g.-d. art. dojenirii; pl. dojeniri

dojenire s. f., g.-d. art. dojenirii; pl. dojeniri

dojeníre s. f., g.-d. art. dojenírii; pl. dojeníri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DOJENÍRE s. 1. v. certare. 2. v. ceartă.

DOJENIRE s. 1. certare, mustrare, (pop.) sfădire. (~ cuiva.) 2. admonestare, ceartă, certare, dojană, imputare, morală, mustrare, observație, reproș, (pop. și fam.) beșteleală, muștruluială, ocară, (înv. și reg.) înfruntare, probozeală, (reg.) probază, probozenie, (prin Mold.) bănat, (Mold.) șmotru, (înv.) dăscălie, împutăciune, învățătură, preobrăzitură, probozire, răpște, remonstrare, zabrac, (fam. fig.) săpuneală, scuturătură. (~ pe care a primit-o l-a cumințit.)

Intrare: dojenire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dojenire
  • dojenirea
plural
  • dojeniri
  • dojenirile
genitiv-dativ singular
  • dojeniri
  • dojenirii
plural
  • dojeniri
  • dojenirilor
vocativ singular
plural
dojănire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dojănire
  • dojănirea
plural
  • dojăniri
  • dojănirile
genitiv-dativ singular
  • dojăniri
  • dojănirii
plural
  • dojăniri
  • dojănirilor
vocativ singular
plural
doșenire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dojenire, dojenirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) dojeni și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dar însă îți dau de știre nu cumva să-l necăjești: Să-l bați, să-i dai dojenire, or la el să te răstești. PANN, P. V. II 7. DLRLC
etimologie:
  • vezi dojeni DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.