4 definiții pentru disculpă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
disculpă sf [At: CĂLINESCU, I. 392 / Pl: ~pe / E: it discolpa] (Itm; rar) 1 Dezvinovățire. 2 Nevinovăție.
DISCULPĂ s.f. (Italienism) Dezvinovățire; lipsă de vină. [< it. discolpa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISCULPĂ s. f. dezvinovățire. (< it. discolpa)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
disculpă s. f., pl. disculpe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: disculpă
disculpă substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
disculpă, disculpesubstantiv feminin
- 1. Lipsă de vină. DNsinonime: dezvinovățire nevinovăție
etimologie:
- discolpa DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.