5 definiții pentru dezvăra
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dezvăreáză (se) v. refl. impers. (d. vară). Se face vară: Tătariĭ, cum s’au dezvărat, aŭ și început a prăda (N. Cost. 2, 33). V. desprimăvărează.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!dezvăra (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se dezvărează; conj. prez. 3 sg. să se dezvăreze; ger. dezvărându-se
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
dezvăra (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 dezvărează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezvăra vb., ind. prez. 3 sg. dezvărează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
desvărează 3.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: dezvăra
| verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — | ||
| verb (V201) Surse flexiune: IVO-III | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)