15 definiții pentru detaliu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

detáliu sn [At: D. ASACHI, T. 20/19 / V: (înv) ~tai2, ~tail / P: ~li-u / Pl: ~ii, (înv) ~ri, ~ie / E: fr détail, it dettaglio] 1 Amănunt. 2 (Pex; îs) În ~ Atenție exclusivă sau excesivă pentru lucruri nesemnificative. 3 Lucru de mică importanță Si: fleac. 4 Fragment. 5 (Spc) Parte studiată sau reprodusă izolat a unui desen sau a unei opere de artă (executată la scară mare). 6 (Îlav) În ~ Cu amănuntul. 7 (Îal) În fiecare element luat în parte. 8 (Îs) Registru de ~ Registru de administrație care consemnează efectivele militare ale unei unități de acest gen. 9 Circumstanță de amănunt în care se petrece ceva. 10 (Îe) A vinde în ~ A vinde cu bucata.

DETÁLIU, detalii, s. n. Amănunt. ◊ Loc. adv. În detaliu = a) în fiecare amănunt luat aparte; b) cu de-amănuntul, în mod detaliat. ◊ Expr. (A vinde) în detaliu = (a vinde) în cantități mici, cu bucata, cu amănuntul. ♦ Circumstanță de amănunt în care se petrece ceva. ♦ Lucru mărunt, lipsit de importanță, secundar (în ansamblul celorlalte). – Din it. dettaglio, fr. détail.

DETÁLIU, detalii, s. n. Amănunt. ◊ Loc. adv. În detaliu = a) în fiecare amănunt luat aparte; b) cu de-amănuntul, în mod detaliat. ◊ Expr. (A vinde) în detaliu = (a vinde) în cantități mici, cu bucata, cu amănuntul. ♦ Circumstanță de amănunt în care se petrece ceva. ♦ Lucru mărunt, lipsit de importanță, secundar (în ansamblul celorlalte). – Din it. dettaglio, fr. détail.

DETÁLIU, detalii, s. n. Parte dintr-un întreg; amănunt. Se vede cît de colo că-și revine din oră în oră din zdruncinătura aceea a minții, își aduce aminte tot mai bine de tot mai multe detalii. DUMITRIU, B. F. 151. Intrînd în detalii, el [Odobescu] recomandă Academiei să nu fie riguroasă în alegerea cuvintelor romînești și în etimologism. IBRĂILEANU, SP. CR. 211. ◊ Loc. adv. În detaliu = în fiecare amănunt luat aparte. [Casa] e zidită pe la mijlocul veacului trecut și înfățișează, în detaliu și în total, vîrsta ei venerabilă. GALACTION, O. I 493. ◊ Expr. (A vinde) în detaliu = (a vinde) în cantități mici, cu bucata, cu amănuntul. ♦ (Uneori peiorativ) Lucru mărunt, lipsit de importanță, secundar (față de altul mai important). Expunere încărcată de detalii.Unele clipe răzlețe, unele gesturi, unele detalii de nimic, îmi reveneau acum. GALACTION, O. I 106. ♦ Parte a unei lucrări literare sau a unei opere de artă, care, deși cuprinsă în ansamblul operei, poate fi privită și izolat. Detaliile ornamentale ale unei construcții de stil.

DETÁLIU s.n. Element (neesențial) al unui întreg; amănunt. ◊ În detaliu = amănunțit; (a vinde) în detaliu = (a vinde) cu bucata, cu amănuntul. ♦ lucru mărunt, lipsit de importanță; fleac, nimic. ♦ Parte a unei opere artistice care poate fi considerată și izolat. [Pron. -liu, var. detai s.n. / < fr. détail, cf. it. dettaglio].

DETÁLIU s. n. element neesențial al unui lucru; amănunt. ♦ în ~ = amănunțit. ◊ lucru mărunt, lipsit de importanță, secundar. ◊ parte a unei opere literare sau artistice care poate fi considerată și izolat. (< it. dettaglio, fr. détail)

DETÁLIU ~i n. Element (neesențial) dintr-un ansamblu; parte (secundară) a unui lucru; amănunt. ◊ În ~ până la cele mai mici elemente; amănunțit. A vinde în ~ a vinde în cantități mici. [Sil. -ta-liu] /<fr. détail

detaliu n. 1. enumerațiune completă; în detaliu, cu de amăruntul i; 2. vânzare, în mică cantitate; 3. lucru de puțină importanță (= fr. détail).

*detáliŭ n. (fr. détail). Vînzare în micĭ cantitățĭ. Amănunt, enumerațiune pe larg. Lucru secundar (față de altu maĭ important). În detaliŭ (fr. en détail), în micĭ cantitățĭ. Fig. Pe larg, amănunțit: a raporta o întîmplare în detaliŭ. A intra în detaliiĭ: a intea în toate pînzele uneĭ întîmplărĭ, în toate părțile uneĭ chestiunĭ. – Rar și detáĭl.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

detáliu [liu pron. lĭu] s. n., art. detáliul; pl. detálii, art. detáliile (-li-i-)

detáliu s. n. [-liu pron. -lĭu], art. detáliul; pl. detálii (sil. -lii), art. detáliile (sil. -li-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DETALIU s. amănunt, (rar) amănunțime. (Știe totul în ~.)

Intrare: detaliu
  • pronunție: -liu pr. -lĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detaliu
  • detaliul
  • detaliu‑
plural
  • detalii
  • detaliile
genitiv-dativ singular
  • detaliu
  • detaliului
plural
  • detalii
  • detaliilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)