13 definiții pentru fleac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fleac2 sn vz flec

fleac1 sn [At: CALENDARIU (1844) 59/12-13 / Pl: ~uri / E: ns cf flec] 1 Lucru de mică importanță Si: bagatelă. 2 Om de nimic Si: nulitate, secătură. 3 (Adesea după negații) Glumă. 4 (Mpl) Palavre. 5 (Mpl) Mofturi. 6 (Mpl) Nerozii. 7 (Mpl) Minciuni. 8 (Reg; mpl) Intestine.

FLEAC1, fleacuri, s. n. 1. Lucru de mică importanță, neînsemnat; bagatelă. ♦ Om de nimic, secătură. 2. (La pl.) Vorbe de clacă; nimicuri, palavre. – Et. nec. Cf. flec.

FLEAC1, fleacuri, s. n. 1. Lucru de mică importanță, neînsemnat; bagatelă. ♦ Om de nimic, secătură. 2. (La pl.) Vorbe de clacă; nimicuri, palavre. – Et. nec. Cf. flec.

FLEAC2, fleacuri, s. n. 1. Lucru de mică importanță, de nimic; bagatelă. N-avea... răbdarea să-și piardă vremea cu astfel de fleacuri. ANGHEL-IOSIF, C. L. 108. Dacă pentru părinții preocupați prea mult cu strîngerea de averi, literatura e un fleac... pentru fii însă... e, dacă nu un însemnat factor al progresului, cel puțin o petrecere mai aleasă. GHEREA, ST. CR. III 40. Ce grozăvii zici c-ai mai visat? Or fi iar niscaiva fleacuri. ALECSANDRI, T. I 62. ♦ (Determinat adesea prin «de om») Om de nimic, secătură. Epimeteu era un flușturatic și un ușurel de minte d-ăi mari, cum adică am zice noi un fleac de om sau o lichea. ISPIRESCU, U. 90. 2. (La pl.) Vorbe de clacă; nimicuri, palavre. Neculai Dascălu nu s-a mai gîndit mult la aceste vorbe și fleacuri muierești. SADOVEANU, P. S. 96. Fugi de fleacuri și de vorbe nebune. PANN, P. V. I 142.

FLEAC ~uri n. 1) Lucru sau fapt lipsit de importanță; nimic; mărunțiș; bagatelă. 2) la pl. Vorbe lipsite de importanță; vorbe goale; baliverne; palavre; brașoave. /<germ. Fleck

fleac n. 1. lucru de nimic; 2. pl. prostii, nerozii. (Termen înrudit cu lat. FLACCUS, prezintă o sumă de amplificări ca: fleică, fleancă, fleoancă, fleașcă, cu acelaș sens fundamental de ceva molatec].

fleac (ea dift.) n., pl. urĭ (rudă cu rut. flĕak, lucru moale. Cp. și cu vgr. phlýax, farsă, și lat. flaccus, cu urechĭ blegĭ. V. și bleg, fleașcă). Lucru ușor saŭ de nimic: această greutate e un fleac pentru el. Fig. Om de nimic, om neserios. Pl. Prostiĭ, stupiditățĭ: fleacuri!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fleac s. n., pl. fleácuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FLEAC s. 1. bagatelă, nimic, (fam.) moft, (fig.) jucărie. (E un ~ să fac asta.) 2. v. mărunțiș. 3. v. palavră.

FLEAC s. 1. bagatelă, nimic, (fam.) moft, (fig.) jucărie. (E un ~ să fac asta.) 2. bagatelă, chițibuș, mărunțiș, nimic, prostie, (înv.) blagomanie, (fam.) moft. (Nu te lega de ~uri.) 3. (mai ales la pl.) nimic, palavră, (reg.) laf, marghiolie, (înv.) tîndale (pl.), (fam.) balivernă, moft, parascovenie. (Spune tot felul de ~uri.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

fleac, fleacuri s. n. (er.) spațiul dintre anus și vulvă la femei.

FLEAC acaret, căcat, căcățel, flintic, goangă, lucernă, mare brânză, multe și mărunte, nimica toată, plătică, sacs.

Intrare: fleac
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fleac
  • fleacul
  • fleacu‑
plural
  • fleacuri
  • fleacurile
genitiv-dativ singular
  • fleac
  • fleacului
plural
  • fleacuri
  • fleacurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fleac

  • 1. Lucru de mică importanță, neînsemnat.
    exemple
    • N-avea... răbdarea să-și piardă vremea cu astfel de fleacuri. ANGHEL-IOSIF, C. L. 108.
      surse: DLRLC
    • Dacă pentru părinții preocupați prea mult cu strîngerea de averi, literatura e un fleac... pentru fii însă... e, dacă nu un însemnat factor al progresului, cel puțin o petrecere mai aleasă. GHEREA, ST. CR. III 40.
      surse: DLRLC
    • Ce grozăvii zici c-ai mai visat? Or fi iar niscaiva fleacuri. ALECSANDRI, T. I 62.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Om de nimic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: secătură un exemplu
      exemple
      • Epimeteu era un flușturatic și un ușurel de minte d-ăi mari, cum adică am zice noi un fleac de om sau o lichea. ISPIRESCU, U. 90.
        surse: DLRLC
  • 2. (la) plural Vorbe de clacă; nimicuri, palavre, baliverne, brașoave.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Neculai Dascălu nu s-a mai gîndit mult la aceste vorbe și fleacuri muierești. SADOVEANU, P. S. 96.
      surse: DLRLC
    • Fugi de fleacuri și de vorbe nebune. PANN, P. V. I 142.
      surse: DLRLC

etimologie: