14 definiții pentru despuiere despoiere

despuiére sf [At: BIBLIA (1688), 71/1 / V: ~poiáre, ~poié~, ~iáre, dispoiáre, dispoié~ / Pl: ~ri / E: despuia] 1 (Înv) Jupuire de piele Si: despuiat1 (1). 2 (Trs) Desprindere a blănii jupuite de pe piele Si: despuiat1 (2). 3 (Înv) Coșcovire a tencuielii Si: despuiat1 (3). 4 Dezbrăcare până la piele Si: despuiat1 (4). 5 Rămânere într-o ținută vestimentară excesiv de sumară Si: despuiat1 (5). 6 (Pex) Dezbrăcare. 7 (Pan) Scoatere a cojii unor fructe, legume etc. Si: despuiat1 (7). 8 (Ban; îf ~poi~) Desprindere a boabelor de pe cocean Si: despuiat1 (8). 9 (Reg; îf ~poi~) Curățare a foilor de pe știulete Si: despuiat1 (9). 10 (Pan) Cădere a frunzelor Si: despuiat1 (10). 11 (Pan) Dispariție a vegetației Si: despuiat1 (11). 12 (Pan) Defrișare. 13-14 Însușire prin mijloace necinstite a (tot) ceea ce are mai de preț cineva Si: despuiat1 (13-14). 15 Privare în mod nedrept de către asupritor a celui asuprit de anumite bunuri Si: despuiat1 (15). 16 Depopulare. 17 Privare de un drept, un bun etc. de care cineva se bucurase mai înainte Si: despuiat1 (17). 18 Extragere a tot ceea ce prezintă interes în vederea unei cercetări, analize etc. 19 (Îe) ~ea scrutinului Scoatere din urnă și numărare a tuturor voturilor obținute de candidați într-o alegere. 20 (Îvr; ccr) Rămășițe pământești.

DESPOIÉRE s. f. v. despuiere.

DESPUIÉRE, despuieri, s. f. Acțiunea de a (se) despuia și rezultatul ei. ◊ Despuierea scrutinului = scoaterea din urnă a buletinelor de vot și numărarea lor. [Pr.: -pu-ie-.Var.: despoiére s. f.] – V. despuia.

DESPOIÉRE s. f. v. despuiere.

DESPUIÉRE, despuieri, s. f. Acțiunea de a (se) despuia și rezultatul ei. ◊ Despuierea scrutinului = scoaterea din urnă a buletinelor de vot și numărarea lor. [Pr.: -pu-ie-.Var.: despoiére s. f.] – V. despuia.

DESPUIÉRE, despuieri, s. f. (Neobișnuit la pl.) Acțiunea de a (se) despuia. 1. Prădare, jefuire. (Atestat în forma despoiere) Ispitele sînt... despoierea și mișălia, minciuna și lăcomia, zgîrcenia și împilarea domnilor și a boierilor. RUSSO, O. 41. ♦ (Concretizat, la pl., neobișnuit) Pradă de război. (Cu pronunțare regională) Mai încolo pe ziduri, stau rînduite, peste un zăblău (= pătură) vărgat, arme de tot felul, coifuri, zale de fier, tuiuri, iatagane trunchiete și dispuieri luate de pe la dușmanii învinși. ODOBESCU, S. A. 85. 2. Dezbrăcare (pînă la piele). 3. Extragere amănunțită (dintr-o carte, un dosar, un document, un manuscris) a tot ce prezintă interes pentru o anumită chestiune. 4. (În expr.) Despuierea scrutinului = deschiderea urnelor și numărarea voturilor. Consiliile electorale ale circumscripțiilor și ale birourilor de vot au procedat la despuierea scrutinului. SCÎNTEIA, 1947, nr. 747. – Variantă: despoiére (VLAHUȚĂ, O. A. 222) s. f.

despuiére s. f., g.-d. art. despuiérii; pl. despuiéri

despuiére s. f. (sil. -pu-ie-), g.-d. art. despuiérii; pl. despuiéri

DESPUIÉRE s. 1. v. dezbrăcare. 2. v. excerptare.

DESPUIÉRE s. v. asuprire, defoliație, defoliere, deposedare, desfrunzire, exploatare, împilare, jefuire, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prădare, prigoană, prigonire, urgisire.

despuiere f. 1. acțiune de a despuia; 2. pl. rămășițe: muritoarele despuieri ale Domniței OD. [Sensul 2 după fr. dépouilles].


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DESPUIÉRE s. 1. dezbrăcare, dezgolire, (pop.) golíre, (~ cuiva, la baie.) 2. excerptare. (~ a unor texte.)

despuiére s. v. ASUPRIRE. DEFOLIAȚIE. DEFOLIERE. DEPOSEDARE. DESFRUNZIRE. EXPLOATARE. ÎMPILARE. JEFUIRE. NĂPĂSTUIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. PERSECUTARE. PERSECUȚIE. PRĂDARE. PRIGOANĂ. PRIGONIRE. URGISIRE.

Intrare: despuiere
despuiere substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular despuiere despuierea
plural despuieri despuierile
genitiv-dativ singular despuieri despuierii
plural despuieri despuierilor
vocativ singular
plural
despoiere
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular despoiere despoierea
plural despoieri despoierile
genitiv-dativ singular despoieri despoierii
plural despoieri despoierilor
vocativ singular
plural