14 definiții pentru descovoia

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESCOVOIA, descovoi, vb. I. Tranz. și refl. A (se) îndrepta un obiect încovoiat, arcuit sau curbat; a (se) dezdoi. [Pr.: -vo-ia] – Pref. des- + [în]covoia.

descovoia vtr [At: HERZ.-GHER. M. II, 381 / Pzi: descovoi, (rar) ~iez / E: des- + (în)covoia] (D. un obiect încovoiat, arcuit sau curbat) A (se) îndrepta.

DESCOVOIA, descovoi, vb. I. Tranz. și refl. A (se) îndrepta un obiect încovoiat, arcuit sau curbat; a (se) dezdoi. [Pr.: -vo-ia] – Des1- + [în]covoia.

DESCOVOIA, descovoi, vb. I. Tranz. A îndrepta un obiect încovoiat, arcuit sau curbat; a dezdoi, a îndrepta. Acest păr întins să șază, orcum știi, mi-l descovoaie. PANN, P. V. II 120.

A DESCOVOIA descovoi tranz. A face să se descovoaie; a dezdoi; a îndrepta. [Sil. -vo-ia] /des- + [în]covoia

A SE DESCOVOIA se descovoaie intranz. A-și recăpăta forma sau poziția inițială; a se dezdoi; a se îndrepta. [Sil. -vo-ia] /des- + [în]covoia

descovóĭ, a -á v. tr. (d. în-covoĭ). Vest. Dezdoĭ, îndrept ceĭa ce era încovoĭat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

descovoia (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. descovoi, 3 descovoaie, 1 pl. descovoiem; conj. prez. 1 și 2 sg. să descovoi, 3 să descovoaie; imper. 2 sg. afirm. descovoaie; ger. descovoind

descovoia (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. descovoi, 3 descovoaie, 1 pl. descovoiem; conj. prez. 1 și 2 sg. să descovoi, 3 să descovoaie; ger. descovoind

descovoia vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. descovoi, 3 sg. descovoaie, 1 pl. descovoiem; ger. descovoind

descovoiu, -voaie 3, -voiam 1 imp., -voind ger., -voiere inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESCOVOIA vb. a dezdoi, (înv. și reg.) a obli. (A ~ o bară îndoită.)

DESCOVOIA vb. a dezdoi, (înv. și reg.) a obli. (A ~ o bară îndoită.)

Intrare: descovoia
verb (VT107)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descovoia
  • descovoiere
  • descovoiat
  • descovoiatu‑
  • descovoind
  • descovoindu‑
singular plural
  • descovoaie
  • descovoiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • descovoi
(să)
  • descovoi
  • descovoiam
  • descovoiai
  • descovoiasem
a II-a (tu)
  • descovoi
(să)
  • descovoi
  • descovoiai
  • descovoiași
  • descovoiaseși
a III-a (el, ea)
  • descovoaie
(să)
  • descovoaie
  • descovoia
  • descovoie
  • descovoiase
plural I (noi)
  • descovoiem
(să)
  • descovoiem
  • descovoiam
  • descovoiarăm
  • descovoiaserăm
  • descovoiasem
a II-a (voi)
  • descovoiați
(să)
  • descovoiați
  • descovoiați
  • descovoiarăți
  • descovoiaserăți
  • descovoiaseți
a III-a (ei, ele)
  • descovoaie
(să)
  • descovoaie
  • descovoiau
  • descovoia
  • descovoiaseră
verb (VT213)
Surse flexiune: MDA2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descovoia
  • descovoiere
  • descovoiat
  • descovoiatu‑
  • descovoind
  • descovoindu‑
singular plural
  • descovoia
  • descovoiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • descovoiez
(să)
  • descovoiez
  • descovoiam
  • descovoiai
  • descovoiasem
a II-a (tu)
  • descovoiezi
(să)
  • descovoiezi
  • descovoiai
  • descovoiași
  • descovoiaseși
a III-a (el, ea)
  • descovoia
(să)
  • descovoieze
  • descovoia
  • descovoie
  • descovoiase
plural I (noi)
  • descovoiem
(să)
  • descovoiem
  • descovoiam
  • descovoiarăm
  • descovoiaserăm
  • descovoiasem
a II-a (voi)
  • descovoiați
(să)
  • descovoiați
  • descovoiați
  • descovoiarăți
  • descovoiaserăți
  • descovoiaseți
a III-a (ei, ele)
  • descovoia
(să)
  • descovoieze
  • descovoiau
  • descovoia
  • descovoiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

descovoia, descovoiverb

  • 1. A (se) îndrepta un obiect încovoiat, arcuit sau curbat; a (se) dezdoi. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Acest păr întins să șază, orcum știi, mi-l descovoaie. PANN, P. V. II 120. DLRLC
etimologie:
  • Prefix des- + [în]covoia. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.