16 definiții pentru descalifica discalifica


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

descalifica [At: EFTIMIU, N. 84 / Pzi: ~ific / E: des- + califica] 1 vt A considera că cineva nu merită respect sau stimă datorită unui comportament sau unor fapte reprobabile Si: a dezonora. 2 vt A exclude pe cineva dintr-o competiție sportivă sau dintr-o echipă datorită unor abateri de la regulament sau pentru un comportament inadecvat. 3 vt (Înv) A declara pe cineva nedemn de a se bate în duel. 4 vr A-și pierde calificarea profesională.

DESCALIFICÁ, descalífic, vb. I. Tranz. 1. A declara pe cineva nedemn de stima, de respectul altora (din cauza unei fapte reprobabile pe care a săvârșit-o); a dezonora. 2. A elimina o persoană sau o echipă dintr-o competiție sportivă din cauza săvârșirii unor abateri. 3. Refl. A-și pierde calificarea (profesională). – Pref. de- + califica.

DESCALIFICÁ, descalífic, vb. I. Tranz. 1. A declara pe cineva nedemn de stima, de respectul altora (din cauza unei fapte reprobabile pe care a săvârșit-o); a dezonora. 2. A elimina o persoană sau o echipă dintr-o competiție sportivă pentru abateri de la regulament sau pentru comportare nesportivă. 3. Refl. A-și pierde calificarea (profesională). – Des1- + califica.

DESCALIFICÁ, descalífic, vb. I. Tranz. 1. A declara (pe cineva) nedemn de stima sau respectul altora (din cauza unei fapte reprobabile pe care a săvîrșit-o); a dezonora. V. reproba. Un imperativ drastic, înscris în inimi, descalifica haimanaua care se purta cu o femeie... inelegant. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 142. 2. A declara nedemn și a exclude pe cineva dintr-o competiție sportivă pentru abateri de la regulamentul de concurs sau pentru comportare nesportivă. ♦ (În trecut, ca rămășiță a moravurilor feudale) A declara (pe cineva) nedemn de a se bate în duel. A vrut să-și ridiculizeze adversarul. Ei! să-i fie de bine! Eu nu descalific băiatul. CAMIL PETRESCU, T. I 131.

DESCALIFICÁ vb. I. tr. A declara (pe cineva) nedemn de stimă, de respect; a dezonora. ♦ A exclude dintr-o competiție (sportivă) pentru comportare necorespunzătoare, pentru abateri, încălcarea anumitor reguli etc. [P.i. descalífic, 3,6 -că, var. discalifica vb. I. / < fr. disqualifier, după califica].

DESCALIFICÁ vb. I. tr. 1. a declara (pe cineva) nedemn de stimă, de respect; a dezonora. 2. a exclude dintr-o competiție (sportivă) pentru comportare necorespunzătoare, abateri, încălcarea anumitor reguli etc. II. refl. a-și pierde calificarea profesională. (după fr. disqualifier)

A DESCALIFICÁ descalífic tranz. 1) (persoane) A face să se descalifice. 2) (sportivi sau echipe sportive) A exclude dintr-o competiție pentru purtare nedemnă sau pentru încălcarea regulamentului. /des- + a califica

A SE DESCALIFICÁ mă descalífic intranz. 1) A deveni nedemn de stima altora (ca urmare a unei fapte reprobabile). 2) A-și pierde calificarea profesională. /des- + a (se) califica

discalifica v vz descalifica

DISCALIFICÁ vb. I. v. descalifica.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

descalificá (a ~) vb., ind. prez. 3 descalífică

descalificá vb., ind. prez. 1 sg. descalífic, 3 sg. și pl. descalífică; ger. descalificând

descalifica (ind. prez. 3 sg. și pl. descalifică)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESCALIFICÁ vb. v. dezonora.

DESCALIFICA vb. a (se) dezonora. (S-a ~ pe viață.)

A se descalifica ≠ a (se) califica

Intrare: descalifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descalifica
  • descalificare
  • descalificat
  • descalificatu‑
  • descalificând
  • descalificându‑
singular plural
  • descalifică
  • descalificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • descalific
(să)
  • descalific
  • descalificam
  • descalificai
  • descalificasem
a II-a (tu)
  • descalifici
(să)
  • descalifici
  • descalificai
  • descalificași
  • descalificaseși
a III-a (el, ea)
  • descalifică
(să)
  • descalifice
  • descalifica
  • descalifică
  • descalificase
plural I (noi)
  • descalificăm
(să)
  • descalificăm
  • descalificam
  • descalificarăm
  • descalificaserăm
  • descalificasem
a II-a (voi)
  • descalificați
(să)
  • descalificați
  • descalificați
  • descalificarăți
  • descalificaserăți
  • descalificaseți
a III-a (ei, ele)
  • descalifică
(să)
  • descalifice
  • descalificau
  • descalifica
  • descalificaseră
verb (VT14)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • discalifica
  • discalificare
  • discalificat
  • discalificatu‑
  • discalificând
  • discalificându‑
singular plural
  • discalifică
  • discalificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • discalific
(să)
  • discalific
  • discalificam
  • discalificai
  • discalificasem
a II-a (tu)
  • discalifici
(să)
  • discalifici
  • discalificai
  • discalificași
  • discalificaseși
a III-a (el, ea)
  • discalifică
(să)
  • discalifice
  • discalifica
  • discalifică
  • discalificase
plural I (noi)
  • discalificăm
(să)
  • discalificăm
  • discalificam
  • discalificarăm
  • discalificaserăm
  • discalificasem
a II-a (voi)
  • discalificați
(să)
  • discalificați
  • discalificați
  • discalificarăți
  • discalificaserăți
  • discalificaseți
a III-a (ei, ele)
  • discalifică
(să)
  • discalifice
  • discalificau
  • discalifica
  • discalificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

descalifica discalifica

  • 1. A declara pe cineva nedemn de stima, de respectul altora (din cauza unei fapte reprobabile pe care a săvârșit-o).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: dezonora un exemplu
    exemple
    • Un imperativ drastic, înscris în inimi, descalifica haimanaua care se purta cu o femeie... inelegant. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 142.
      surse: DLRLC
  • 2. A elimina o persoană sau o echipă dintr-o competiție sportivă din cauza săvârșirii unor abateri.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 2.1. în trecut (Ca rămășiță a moravurilor feudale) A declara (pe cineva) nedemn de a se bate în duel.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • A vrut să-și ridiculizeze adversarul. Ei! să-i fie de bine! Eu nu descalific băiatul. CAMIL PETRESCU, T. I 131.
        surse: DLRLC
  • 3. reflexiv A-și pierde calificarea (profesională).
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 antonime: califica

etimologie:

  • Prefix de- + califica.
    surse: DEX '09
  • Des- + califica
    surse: DEX '98