9 definiții pentru descărcat

descărcat1 sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri / E: descărca] 1-4 Descărcare (1-4). 5 (Înv) Plasare. 6-10 Descărcare (6-10). 11 (Rar) Revărsare. 12 Descărcare (12). 13 Respectare. 14 Justificare. 15 Descărcare (15). 16 Creditare. 17 (Rar) Debarcare. 18 (Îvr) Navigare. 19-20 Descărcare (19-20). 21 Predare. 22 Descărcare (22).

descărcat2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ați, ~e / E: descărca] 1 Care a fost luat, scos, dat jos din vehiculul cu care a fost transportat. 2 (D. vehicule) Care a fost golit. 3 (D. arme) Care nu (mai) este încărcată. 4 Care este eliberat de o povară Si: ușurat. 5 (Fig) Care este scutit de o sarcină. 6 (Pex) Ușurat sufletește Si: alinat, potolit. 7 Care nu (mai) are sarcină electrică.

DESCĂRCÁT s. n. Descărcare. – V. descărca.

DESCĂRCÁT s. n. Descărcare. – V. descărca.

DESCĂRCÁT s. n. Descărcare (1). Cum gătesc descărcatul [corăbiei]... vin și eu după tine. SADOVEANU, D. P. 93.

DESCĂRCÁT s. v. descărcare.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DESCĂRCAT s. descărcare, deșertare, deșertat, golire, golit. (~ unei roabe.)

Intrare: descărcat
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • descărcat
  • descărcatul
  • descărcatu‑
  • descărca
  • descărcata
plural
  • descărcați
  • descărcații
  • descărcate
  • descărcatele
genitiv-dativ singular
  • descărcat
  • descărcatului
  • descărcate
  • descărcatei
plural
  • descărcați
  • descărcaților
  • descărcate
  • descărcatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)