opțiuni

9 definiții pentru descărcat

descărcát1 sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri / E: descărca] 1-4 Descărcare (1-4). 5 (Înv) Plasare. 6-10 Descărcare (6-10). 11 (Rar) Revărsare. 12 Descărcare (12). 13 Respectare. 14 Justificare. 15 Descărcare (15). 16 Creditare. 17 (Rar) Debarcare. 18 (Îvr) Navigare. 19-20 Descărcare (19-20). 21 Predare. 22 Descărcare (22).

descărcát2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~áți, ~e / E: descărca] 1 Care a fost luat, scos, dat jos din vehiculul cu care a fost transportat. 2 (D. vehicule) Care a fost golit. 3 (D. arme) Care nu (mai) este încărcată. 4 Care este eliberat de o povară Si: ușurat. 5 (Fig) Care este scutit de o sarcină. 6 (Pex) Ușurat sufletește Si: alinat, potolit. 7 Care nu (mai) are sarcină electrică.

DESCĂRCÁT s. n. Descărcare. – V. descărca.

DESCĂRCÁT s. n. Descărcare. – V. descărca.

DESCĂRCÁT s. n. Descărcare (1). Cum gătesc descărcatul [corăbiei]... vin și eu după tine. SADOVEANU, D. P. 93.

descărcát s. n.

descărcát s. n.

DESCĂRCÁT s. v. descărcare.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DESCĂRCÁT s. descărcare, deșertare, deșertat, golire, golit. (~ unei roabe.)

Intrare: descărcat
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular descărcat descărcatul descărcată descărcata
plural descărcați descărcații descărcate descărcatele
genitiv-dativ singular descărcat descărcatului descărcate descărcatei
plural descărcați descărcaților descărcate descărcatelor
vocativ singular — —
plural — —